Dosarul deschis în octombrie 2004 de DIICOT pe numele soţilor Zaharia şi Irina Schrotter a fost închis de procurori după ce s-a constatat că "fapta nu există". Dosarul fusese deschis pe baza unei reclamaţii venite de la Cătălin Dumitrescu, fost om de bază al ziarului de şantaj Bună Ziua Iaşi. Enervaţi la culme de faptul că Schrotter nu le plăteşte taxă de protecţie,
şantajiştii de presă au publicat "articole" în care au pretins că amintiţii soţi au spălat bani şi făcut evaziune fiscală, acuzaţii trimise apoi şi procurorilor cu invitaţia de a deschide un dosar penal.
În primă fază procurorii au dat curs cererii, aşa că la începutul lunii octombrie 2014, creatoarea de moda și soțul ei au fost audiați la București. Potrivit reclamației, soții Schrotter îmnpreună cu alți oameni de afaceri ar fi spălat bani prin tranzacții in principal cu produse și materiale de construcții, care ar fi fost vandute la pret supraevaluat, iar banii obtinuti ar fi ajuns la societati din strainatate, intre care si firme din Olanda, pentru a li se ascunde provenienta.
Acuzaţii curat SF
Verificări elementare le-au arătat însă procurorilor că totul este doar o intoxicare marca BZI. Schrotter-ii nu au afaceri în care să se comercializeze materiale de construcții iar firma acuzată că ar fi deturnat fonduri europene nu a derulat nici un proiect cu finanțare europeană. "Am primit acum cateva saptamani o adresa ca nu exista fapta. Probabil că ne vom adresa instanţei şi vom cere sancţionarea celor care ne-au pus aiurea pe drumuri şi ne-au stresat inutil. Ne-a afectat imaginea, instantaneu bancile ne-au sistat finantarea", a declarat Irina Schrotter.
BZI a mai dat-o în fasole şi în alte cazuri
Cazul de mai sus este o continuare a unui lung şir de oameni acuzaţi aiurea doar pentru că au nrefuzat să plătească taxă de protecţie la BZI. Cel mai cunoscut caz de acest gen este cel al omului de afaceri Dănuţ Prisecariu. Ţintă a unui dosar fabricat în 2005, Prisecariu a fost apărat până în 2006 de BZI în faţa acuzaţiilor false (pe atunci Prisecariu plătea "publicitate" la BZI). DIn 2007, de când taxa de protecţie mascată sub formă de reclamă inutilă a fost tăiată de Prisecariu, BZI şi-a contrazis şocant pledoariile anterioare şi a ţinut-o langa cu "evazionistul", "devalizatorul" şi alte asemenea epitete. Până la urmă Prisecariu a obţinut în instanţă desfiinţarea dosarului deschis în 2005 de DNA, dar BZI nu şi-a cerut niciodată scuze.
Un alt caz care arată din plin care e onoarea BZI-ului este cel al lui Constantin Simirad. Porcăit incredibil ani buni - "scrof", "obsedat sexual", "tâlhar" ş.a. - SImirad a devenit din 2009 "profesor eminent", "diplomat cunoscut" şi "reprezentant de seamă al Iaşului". Explicaţia e aceeaşi: cât a fost primar SImirad nu a cedat şantajului şi n-a sevit afaceri clanului Asimionesei, însă din vara lui 2008, de când a ajuns preşedinte al CJ, a acceptat ca firmele şantajiştilor de presă să fure statul de miliarde de lei.
Pentru că unii uită şi consideră că asocierea cu penalul Ghiocel Asimionesei nu e deloc ruşinoasă, publicăm rechizitoriul pe baza căruia şantajistul de presă a fost trimis în judecată şi apoi condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare.
