Acesta este ziarul lui Ghiocel Asimionesei

Comenteaza aici !

Masinaria lui Asimionesei

Teama de a nu fi "bagat in cerneala", asa cum se spune, are efectul amenintarii cu o arma de foc. Pentru ca, in ultima instanta, acest tip de "jurnalism" nu se deosebeste cu nimic de tilharia la drumul mare.

Saptamina trecuta am scris despre concesionarea parcarii din fata garii Iasi unei firme apropiate editorului ziarului "Buna Ziua Iasi". A fost si un prilej nimerit pentru a spune unele lucruri pe care ziaristii le-au ocolit pina acum. Este vorba de secrete ale breslei, care se rostesc de obicei cu jumatate de gura si nu in public. De 15 ani, in Romania prolifereaza un soi de jurnalism mutant, de o violenta deosebita. Seamana cu o lovitura de bita aplicata in moalele capului. A fost initiat de Sorin Rosca Stanescu si difuzat in tara printr-o retea de ciraci "patrunsi" de misia de "a spune adevarul". In Iasi, apostolatul a fost preluat de Ghiocel Asimionesei, un domn lacatus de meserie care a avut revelatia de a deschide un ziar la mijlocul anilor 90. Ani de zile, domnia sa a spus "adevarul" in ritm cadentat, lovitura dupa lovitura, persoana dupa persoana. Sute de oameni si-au pledat cauza in fata detectorilor sai de "adevar". Vinovati sau nu de fapte reale sau imaginare, cei luati in catare primeau stigmatul "adevaratelor" lor vicii. Astfel, un om de afaceri amendat cu cinci milioane de lei de Garda Financiara pentru o neregula minora devenea, pe rind, infractor periculos, pericol public, inamic al ordinii publice, javra ordinara, escroc, hot, jefuitor. Ziarul trimitea adrese institutiilor publice cerind anchetarea vinovatului, in numele adevarului si al interesului public. Politia, DNA-ul, Garda Financiara, Curtea de Conturi, multimea de inspectorate sI directii erau sesizate despre existenta inamicului. Fiecareia i se cerea un punct de vedere ferm si un control la singe la toate firmele si activitatile nemernicului. Pe masura ce controalele se succedau, "apostolii" strigau "adevarul" in gura mare: "Javra a intrat pe miinile politiei, DNA-ului, garzii etc.". Nimic nu era precupetit pentru a spune "adevarul". Trecutul persoanei in cauza era verificat cu lupa. Monstrul ascuns in individ era scos la lumina. Se afla, astfel, ca era betiv sadea, era curvar, ca nu era exclus sa-si fi violat copilul, ca a ramas corigent in clasa a doisprezecea, iar in studentie cineva caruia nu i se putea da numele l-a vazut actor intr-o partida de sex oral. Urmau la rind sotia si copiii. Dezvaluirile erau rostite cu gravitate si cu sentimentul placut al sacrificiului pe altarul adevarului. Cuvintele erau scrise cu indrazneala, fara fandoseli si pudibonderii, asa cum sint rostite in popor: p..a, f...t etc. Altfel spus, adevarul era aratat in toata goliciunea lui.

Masinaria lui Asimionesei avea insa un defect major. Se bloca de fiecare data cind primea bani. Nimic din cele de mai sus nu mai era publicat intr-un asemenea caz, iar adevarul raminea ferecat de ochiul dracului. Incetul cu incetul, adevarul iesea la iveala cu tiriita, apoi, din cauza banilor, nu se mai arata. Ba, dimpotriva, dupa putin adevar urma o minciuna sfruntata. Javra ordinara devenea un bun samaritean, si invers. In jurul ciudateniei au inceput sa roiasca persoane de tot soiul. Clanul Cordunenilor si-a legat si dezlegat cununiile. Vasile Rodideal si-a trimbitat nevinovatia. Primarul a deschis o baiera a bugetului ca sa spuna adevarul despre opozitie. Presedintele Consiliului Judetean a varsat din banul public ca sa-si ascunda lasitatea. Masinaria lui Asimionesei primea bani si aducea, prin urmare, alinare sau improsca cu noroi.

Odata cu descrierea afacerii de la gara, am vorbit si de masinaria minune. Poate cam tirziu si fara sa explic rezonabil reticenta de atitia ani. Cum, de altfel, putini jurnalisti din Romania pot explica discretia din jurul subiectului Sorin Rosca Stanescu. A doua zi, "vocea adevarului" a inceput sa improaste. "Curva virgina, liderul coruptilor din Iasi, jefuitorul retelei Alimentara, hotul de spatii comerciale", au fost citeva etichete cu care am fost "gratulat". Pagini intregi de ziar prezentau cu lux de amanunte plasmuiri despre mecanismul unei mafii pe care o controlam. M-am trezit, astfel, autor al unor realizari marete: am privatizat o retea de magazine si am impartit spatiile cu mafiotii. Am citit si m-am crucit. Mi-am dat seama mai bine decit pina atunci de fatarnicia minciunii. O afacere publica cu totul straina mie - de altfel legala si controlata de zeci de ori de organele financiare ale statului - era transformata deodata intr-o conspiratie criminala. Intelegerile financiare dintre actionari purtau sigiliul mafiei. Un contract de publicitate era dovada coruptiei. Totul era pus in circa mea. In urma cu doi ani, aceeasi afacere fusese prezentata de masinaria lui Asimionesei, dar cu un alt vinovat de serviciu. Eu am aparut acum. O analogie va poate face sa intelegeti mai bine. Ginditi-va ca ati cumparat sau vindut un teren sau o casa de la o persoana care intra in conflict cu "masinaria adevarului". A doua zi veti fi considerat complice la o afacere mafiota, partener la spalare de bani, sforarul unui jaf la drumul mare, iar lacatusul Asimionesei va cere statului sa  confiste casa.

Cei care au fost in colimatorul masinariei stiu foarte bine ce spun. Ceilalti se intreaba, probabil uluiti, cum de e posibil asa ceva. Explicatia e simpla: frica si lasitatea care ii terorizeaza si ii paralizeaza pe toti, de la oamenii de afaceri pina la liderii politici si la oficialitati. Teama de a nu fi "bagat in cerneala", asa cum se spune, are efectul amenintarii cu o arma de foc. Pentru ca, in ultima instanta, acest tip de "jurnalism" nu se deosebeste cu nimic de tilharia la drumul mare. Cu toate acestea, cu complicitatea tuturor, a celor care cedeaza la santaj, dar si a celor care au platit pentru a utiliza "ziarul" cu pricina pentru a-si ataca adversarii politici sau de afaceri, uitind ca "formula" cu pricina se poate oricind intoarce impotriva lor, a vip-urilor locale care, stiind foarte bine cu cine au de a face, dau curs cuminte invitatiilor la cocktail-urile organizate de lacatusul ajuns patron de gazeta, a celorlati jurnalisti care stiu si ei exact ce se intimpla, dar, intimidati, prefera sa comenteze lucrurile doar in culise, Ghiocel Asimionesei si "ziarul" pe care il patroneaza au ajuns sa capete in ochii celor care nu cunosc realitatea din culise o aparenta de onorabilitate.

Sint cazuri cind ajungi sa crezi ca nu este alta solutie decit sa-ti faci singur dreptate. Citeva secunde m-am vazut trosnindu-l pe Asimionesei. Cel putin doua palme, sa rasune Sararia. Solutia nu este asta, desigur. O invoc doar pentru a arata ca ii inteleg pe cei care se simt neprotejati de stat in astfel de situatii. Ii inteleg pe acei oameni de afaceri care l-au dat in judecata pentru santaj si dupa patru ani inca nu s-a pronuntat o sentinta. Pina ce Justitia se va misca, solutia ar fi ca mai multi jurnalisti sa spuna public aceleasi lucruri pe care le spun eu. Primarul nu trebuie sa-i mai dea bani din bugetul public, presedintele Consiliului Judetean trebuie sa-si canalizeze darnicia spre scopuri mai onorabile, oamenii de afaceri nu trebuie sa mai cedeze santajului explicit sau implicit al masinariei de care pomeneam. Seful Politiei nu trebuie sa-i onoreze invitatiile, functionarii diverselor institutii nu trebuie sa raspunda solicitarilor aberante. Seful Vamii nu trebuie sa mai fie amabil cu interesele firmelor sale, cel de la Finante nu trebuie sa-i dea inlesniri si sa accepte plati din Trezorerie spre alte conturi.

Cu totii ar trebui sa ne reamintim un vechi proverb romanesc, care ilustreaza perfect situatia: Daca intri in troaca te maninca porcii! 

Consecvent pana la capat

Exista in Iasi o mare mizerie de om: Ghiocel Asimionesei.

Se tem de el zeci de oameni importanti: judecatori, procurori, oameni din servicii, politisti, prefecti (actuali si fosti), parlamentari, sefi servicii deconcentrate (actuali si fosti), importanti oameni de business, doctori, profesori universitari, rectori, sefi de partid etc.

Loading...

Ii platesc taxa de protectie si/sau il baga in seama mergand la aniversarile lui.

E insa unul care-i balacarit de 5 ani, care-i in "zoaia lui Ghiocel" fie homosexual, fie retardat, fie corupt, fie ..., fie .....

Si caruia poate Ghiocel sa-i suga ...

Asta sunt eu.

Si ca sa nu ma uite, dupa ce timp de 3 ani i-am adus prejudicii cum nu i-a adus nimeni, oprindu-i faradelegile, m-am gandit sa-i mai fac ceva.

In 31.12.2010 am scris unui deputat, aproape singurul cu vana din Iasi, scrisoarea de mai jos.

Sper ca Daniel sa fructifice aceasta scrisoare.

In atentia Domnului Deputat Daniel Oajdea

Domnule Deputat,

Subsemnatul, Valerian Salavastru, din Iasi, str. Atelierului nr. 4, bl. B 4-1, sc. A, et. 3, ap. 1, cod 700154, va prezint urmatoarele:

1. In perioada ianuarie 2005 – iulie 2007 am fost Seful Corpului de Control al Prefectului jud. Iasi. In aceasta calitate, mi-au parvenit in scurt timp de la instalarea pe post, informatii cu privire la posibile prejudicii aduse statului de proprietarul (direct sau prin interpusi) unui grup de peste 20 firme din Iasi, Ghiocel Florin Asimionesei. Acest personaj este, in primul rand, cunoscut publicului din Iasi ca proprietar al fostului cotidian “Ziua de Iasi” (actual “Buna ziua Iasi”), ziar cu ajutorul caruia, Ghiocel Asimionesei a santajat numeroase persoane. Pentru acest lucru a fost trimis in judecata de fostul Parchet National Anticoruptie (actual DNA), procesul fiind pe rol in acest moment la Cluj.

2. Avand informatii cu privire la posibilele prejudicii aduse statului de aceasta persoana, am sesizat imediat mai multe institutii abilitate.

3. Dupa corespondenta cu aceste institutii si adunand in continuare informatii, in noiembrie 2006 s-a cristalizat un material sinteza, pe care, impreuna cu un deputat de Iasi l-am trimis la cvasi-majoritatea institutiilor statului.

Va sesizez astazi, Domnule Deputat, observand ca dupa 4 ani din acel moment, banii la bugetul de stat nu s-au intors iar Ghiocel Asimionesei este nestingherit in continuare, avand acelasi comportament ilegal in relatia cu statul.

Astfel, va informez ca:

1. Auditul facut la DGFPJ Iasi si care confirma nenumarate nereguli facute de functionari ai statului pentru a-l ajuta pe Ghiocel Asimionesei si, mai important, confirma un prejudiciu de 2,5 mil. euro adus bugetului de stat, a fost anulat pentru ... “vicii de forma”. Cine a avut interesul sa anuleze acest audit? Ce s-a facut cu lucrul cel mai important: prejudicierea statului?

2. Cum au folosit institutiile statului sesizarea din noiembrie 2006 a deputatului iesean Relu Fenechiu? Ma refer in primul rand la Ministerul Administratiei si Internelor, Ministerul de Finante – ANAF, DNA, DGA, DGIPI, SRI.

3. Ce a facut Ministerul Public cu numeroasele sesizari penale facute pe numele lui Asimionesei sau ale asociatilor lui?

4. In iunie 2008 DGFPJ Iasi a sesizat Serviciul Teritorial Iasi al DNA cu privire la ilegalitatile facute de Ghiocel Asimionesei in relatia contractuala cu SN CNE Nuclearelectrica Cernavoda. Ce s-a facut cu acea sesizare?

Pe partea de culegere si fructificare a informatiilor

E evident ca anumite operatiuni tin de siguranta nationala. Ce au facut serviciile de informatii (SRI, DGIPI, DGA) cu privire la informarea institutiilor beneficiare legal? Ce au facut acele institutii cu informatiile? Se stia cu cine face statul afaceri in astfel de operatiuni? Se stia profilul lui Ghiocel Asimionesei?

Ma refer aici la:

1. Relatia contractuala dintre firmele lui Ghiocel Asimionesei si SN CNE Nuclearelectrica Cernavoda;
2. Privatizarea Uzinei Mecanice Filiaşi – producator de  armament şi muniţie tip NATO;
3. Presupusele afaceri ale lui Ghiocel Asimionesei cu foste  firme ale SRI;
4. Importul de inox din Republica Moldova.

A. Cu referire la UM Filiasi, GAZETA de SUD a publicat recent un articol conform căruia Ghiocel Asimionesei şi un asociat de-al său au falimentat un producător de armament şi muniţie tip NATO. Reproduc mai jos fragmente din articolul în cauză.

“Uzina Mecanică Filiaşi poate produce armament şi muniţie tip NATO. Privatizată „cu succes“ în 2006, societatea se află în pragul insolvenţei, având datorii de 840.000 de euro către stat şi alte restanţe către creditori privaţi.        ……
        La o nouă tentativă de privatizare a societăţii, în martie 2006, au venit alţi peţitori: Aerofina Bucureşti şi Retrom SA Paşcani - producător de echipamente de măsură, reglare şi control pentru procesele industriale. Preţul unitar plătit a fost de 0,25 lei/acţiune, adică de zece ori mai puţin faţă de cât ceruse statul iniţial. Preţul final al privatizării cu Retrom Paşcani s-a ridicat la cinci milioane de lei, şi, conform înţelegerii, investitorul trebuia să achite datoriile către bugetul de stat - în valoare de trei milioane de lei, să investească în dezvoltarea societăţii 170.000 de euro pe o perioadă de trei-cinci ani şi să realizeze programe de mediu de cel puţin 155.000 de euro. Preţul achitat pe acţiuni ar fi fost de doar 80.000 de euro, susţin unele surse.
        Au trecut trei ani de la privatizare, iar datoriile societăţii se ridică la 3,5 milioane de lei către bugetul de stat. În plus, s-au adunat şi o serie de creditori privaţi. Unul dintre ei este firma de pază PSG Force SRL, care a cerut recent insolvenţa UM Filiaşi, pentru o datorie de 50.000 de lei.    …………… 

         Cine are de câştigat dacă UM Filiaşi intră în faliment? Statul are de încasat 840.000 de euro. Dacă preţul de valorificare a uzinei depăşeşte această sumă, diferenţa va intra în buzunarele patronatului. Interesant este că până acum nu am văzut ca autoritatea de monitorizare postprivatizare să fi anunţat dacă Retrom SA şi-a îndeplinit obligaţiile asumate la privatizare. Pentru că, dacă nu s-au îndeplinit, contractul ar trebui reziliat. Nu în ultimul rând, se pune problema utilajelor societăţii, care pot produce armament şi muniţie tip NATO. Nu poţi vinde asemenea active prin anunţ la mica publicitate.”

B. Cu referire la importul de inox din Republica Moldova:

“Aceasta firma a evazionat bugetul statului in 2006 cu TVA in suma de 6,3 miliarde lei.
ANAF a descoperit frauda in 2008, cu ocazia unui control fiscal, insa inspectorii fiscal s-au limitat doar sa stabileasca diferenta de TVA datorata, fara a sesiza organele de urmarire penala.
Mai precis, este vorba despre un "import" efectuat in 2006 de RETROM, constand in echipamente si linii tehnologice din inox, dezafectate de la o fabrica de acid citric din Moldova, pe care le-au dezmembrat apoi in Romania si le-au vandut la REMAT Iasi ca si deseuri industriale, fara a colecta si TVA aferenta de mai mult de 6 miliarde.
Cu ocazia controlului fiscal RETROM a motivat ca a incadrat aceasta operatiune ca fiind supusa regimului de taxare inversa d.p.d.v. al TVA.Inspectorii s-au facut ca ploua (n-au sesizat organele penale), asa ca s-au multumit doar sa recalculeze TVA-ul datorat in 2006.”

Anexez materialele la care am facut referire in acest memoriu.

31.12.2010                                                                                                                                        Valerian Salavastru

Se strânge laţul pentru Ghiocel

     O parte din oamenii de afaceri reprezentativi ai judeţului şi ai parlamentarilor Puterii fac front comun împotriva singurului patron de ziar acuzat oficial de DNA de şantaj prin presă, Ghiocel Asimionesei. După Neculai Apostol (creatorul Kosarom) un alt mare angajator local - patronul grupului PIETA-REMAT-Combeton cere autorităţilor un control mixt la grupul de firme al lui Ghiocel Asimionesei. Doi deputaţi PDL de Iaşi sunt şi ei gata să adreseze cereri similate DNA-ului, Camerei de Conturi, Gărzii Financiare şi altor organe de control.

Ce se acuză     Omul de afaceri Constantin Comănescu - patronul PIETA-REMAT-Combeton- spune că a cerut mai de mult control mixt al friemlor sale şi al firmelor lui Ghiocel Asimionesei dar autoprităţile au reacţionat ciudat: "eu sunt supercontrolat la toate firmele, el la nici o firmă. De aceea voi îndrepta apelul către autorităţile centrale"     Un demers similar a anunţat şi acţionarul majoritar al imperiului Kosarom, Neculai Apostol. "Cer public un control mixt al inspectorilor ANAF, Camera de Conturi, Corpului de Control al premierului şi, dacă este cazul, DNA la grupul de firme Kosarom iar apoi la grupul de firme al familiei Asimionesei. Să vedem care-i hoţul, care-i tâlharul?", declara Apostol săptămâna trecută (vezi aici).
     Pe piaţă se ştie că Ghiocel Asimionesei şi familia sa au acţiuni la 27 de firme, majoritatea având datorii mari către stat. Un raport de control întocmit în 2007 de Finanţe (pe vremea când liberalul Fenechiu, atunci şef al judeţului, era în război total cu Asimionesei) arăta ţepe de măcar 1.000.000 de euro trase statului de patronul BZI (singurul ziar trimis în judecată de DNA pentru şantaj prin presă). Pentru a se ascunde aceste datorii, Ghiocel ba a radiat unele firme, ba le-a mutat aiurea prin ţară (Caraş Severin, Botoşani, Cernavodă, Bucureşti ş.a.), doar-doar i se va pierde urma.

PDL ascute securea     Restanţele lui Ghiocel către stat nu au fost recuperate nici în 2009, nici în 2010, deşi PDL-ul se laudă că face toate eforturile pentru a suplimenta bugetul de stat. O posibilă explicaţie l-ar reprezenta sprijinul tacit acordat BZI-ului de către fostul şef al PDL Iaşi (Dan Cârlan), actuala şefă interimară a PDL Iaşi (Mihaela Popa) şi prefectul Dragomir Tomaşeschi. De gura lumii, ultimii doi reprezentanţi ai Puterii au anunţat săptămâna trecută că nu s-ar opune unui control mixt al firmelor lui Apostol şi al firmelor lui Asimionesei, dar nici Popa nici Tomaşeschi nu a făcut nimic în acest sens.
     Doi deputaţi ai PDL, Petrică Movilă (foto) şi Marius Spînu, anunţă însă că vor cere ei oficial organelor de control verificările încrucişate solicitate de Apostol şi Comănescu. "Sprijin fără nici o problemă acest demers. Toţi trebuie să fie trataţi cu aceeaşi măsură, nu unul răscontrolat iar altul deloc", spune deputatul Petrică Movilă. La fel de pornit e şi deputatul Spînu: "Da, absolut, sunt de acord cu aşa ceva. Trebuie să se vadă odată realitatea", spune Spînu.     Deputaţii susţin că trebuie doar ca Apostol, Comănescu şi alţi afacerişti care doresc astfel de controale să le înainteze documentele oficiale ce trebuie depuse la autorităţi.