miercuri, 5 ianuarie 2011

O devalizare de 10 milioane de lei - Ghiocel Asimionesei

 O devalizare de 10 milioane de lei

In editia din 22 decembrie 2010 v-am prezentat odiseea unui teren valoros din Roman. Acesta a fost cumparat la un pret de nimic in urma unei licitatii "cu cantec", de firma Retrom Pascani, controlata de Ghiocel Asimionesei. Ulterior, cand afacerile de la Retrom au inceput sa meraga tot mai prost, Asimionesei a ascuns terenul de creditorii care incercau sa-l execute silit. Printr-o serie de tranzactii dubioase, cea mai mare parte a pamantului a ajuns in mainile unei firme de casa a patronului de la Buna Ziua Iasi.

O DEVALIZARE DE 10 MILIOANE DE LEI
Este posibil sa cumperi un teren foarte valoros la un pret de nimic, iar apoi, cand 
afacerile incep sa-ti mearga tot mai prost, sa-l ascunzi de creditori printr-o 
inginerie financiara? Sa fim intelesi, nu avem nimic impotriva speculatiilor 
imobiliare, insa in cazul de fata cel care a fost pacalit de doua ori a fost statul, 
adica fiecare dintre noi, cei care ne platim constiinciosi impozitele.
Artizanul acestor jonglerii este nimeni altul decat Ghiocel Asimionesei, patronul
infamei publicatii Buna Ziua Iasi, dar si al firmei Retrom Pascani. Acesta a pus 
ochii, in anul 2006, pe un teren apartinand societatii Romconstruct din Roman.
Firma romascana fusese zeci de ani unul dintre marii constructori din judetul 
Neamt. In perioada de glorie, avea peste 600 de angajati, iar cei care au lucrat 
acolo se mandresc ca au construit cu mainile lor jumatate din orasul Roman. Insa 
in anul 2006 afacerile Romconstruct erau in picaj, iar firma ajunsese in executare 
silita. Unul dintre principalii creditori era chiar statul, la care firma inregistra in 
acel moment datorii de peste 6,5 milioane de lei.
In 2006, creditorii au scos la licitatie un teren din municipiul Roman care apartinea 
societatii Romconstruct. Terenul era in suprafata de 6,5 hectare si a fost evaluat 
initial la 6,5 milioane de lei, adica in medie la 100 de lei metrul patrat. Trebuie 
precizat ca pamantul se afla in intravilanul orasului, are acces la toate retelele de 
utilitati si este ocupat de mai multe constructii: hale, baraci si magazii. Pretul cerut 
era mult sub valoarea de piata, dupa cum avea sa vedem mai tarziu.
LICITATIE CU FINAL CUNOSCUT
Dupa o incercare esuata de a instraina terenul si de a-si recupera datoriile, creditorii 
reprezentati de executorul judecatoresc Ioan Mereuţă au reluat licitatia, scazandu-si 
pretentiile la putin peste 5 milioane de lei. De data aceasta, au venit doua firme: 
Retrom Pascani si Rocons Group din Iasi. De fapt, cele doua firme erau mana-n 
mana, fiind controlate de aceeasi familie: Ghiocel si Violeta Asimionesei. 
Ghiocel Asimionesei controla, impreuna cu al sau cumatru Cristian Gherasim, 
firma Retrom Pascani. De cealalta parte, actionarii firmei Rocons Group erau la 
acel moment Violeta Asimionesei si alti doi oameni „de casa”: Ovidiu Brichisala si
Rares Neamtu.Unul dintre expertii lichidatori care au urmarit licitatia ne-au povestit dedesubturile 
acesteia, sub protectia anonimatului.
Expert evaluator-lichidator:
„In mod normal, Retrom Pascani nu trebuia primita la licitatie. Retrom detinea in 
acel moment aproximativ 21% din actiunile Romconstruct, societatea aflata in 
lichidare. Insa Legea 85/2006, in articolul 80, alineatul 2, litera C, interzice celor 
care au peste 20% din actiunile unei societati sa participe la lichidarea acesteia.
A doua firma participanta avea si ea probleme. Cand s-au inscris la licitatie, cei de 
la Rocons au adus un ordin de plata pentru suma de 6 miliarde de lei vechi. Or, 
firma nu avea acei bani in cont, iar organizatorii licitatiei nu au verificat acest 
lucru. Din verificarile mele, Rocons avea in cont doar 7 lei si 4 bani. Oricum, nu 
trebuia primita la licitatie pentru ca avea obligatii atat catre stat, cat si catre diverse 
firme private.”
MASCARADA
Am vazut ca firmele participante la licitatie erau in mod evident inrudite. Cu toate 
acestea, licitatia a avut loc. Iata cum s-a derulat intreaga mascarada, potrivit 
procesului-verbal intocmit de executorul Ioan Mereuta. Sa nu uitam ca pretul de 
pornire era la acel moment de 5,13 milioane de lei:
„Constat că cel mai mare preţ oferit este de 3 milioane de lei, oferit de SC Retrom 
SA Iaşi (...) Cealaltă ofertantă nu oferă mai mult. Am procedat la oferirea 
imobilului prin trei strigări succesive, la intervale de timp suficiente pentru ca 
ofertanţii să poată supralicita sau să-şi exprime o altă opţiune. Nimeni nu a 
supralicitat şi nu a oferit mai mult la nici una dintre strigări. Declar adjudecatar 
definitiv pe SC Retrom SA Pascani, care a oferit cea mai mare suma, respectiv 3 
milioane de lei”, arată procesul-verbal întocmit de executorul judecătoresc Ioan 
Mereuta.
Altfel spus, firma lui Ghiocel Asimionesei a ofertat mai puţin de jumătate din 
preţul evaluării iniţiale, iar executorul si membrii comisiei au acceptat aceasta 
suma. In mod straniu, inclusiv reprezentantul Fiscului din Comisia de Licitatie si-a 
dat binecuvantarea asupra tranzactiei. Teoretic, acesta putea opri intreaga mascarada, cu atat mai mult cu cat suma licitata nu acoperea nici jumatate din 
datoriile firmei catre stat.
Care era valoarea reala, de piata, a terenului? Nu mai putin de 16 milioane de lei, 
daca ne raportam la o tranzactie derulata un an mai tarziu. Atunci, societatea 
Retrom Pascani a vandut 1,5 hectare din terenul cumparat la licitatie societatii 
nationale Romgaz, la pretul de 3,7 milioane de lei. Altfel spus, cumperi 6,5 hectare 
de teren cu doar 3 milioane de lei, vinzi 1 hectar si jumatate cu 3,7 milioane de lei 
si ramai cu teren in valoare de 13 milioane de lei. Prin urmare, 13 milioane de lei 
„profit curat” pentru Ghiocel Asimionesei si asociatii sai.
DEVALIZAREA
Dupa cumparare, a aparut totusi o problema. In acte, terenul apartinea societatii 
Retrom, care nu o ducea foarte stralucit si risca, la randul ei, sa fie executata silit 
de creditori. Asimionesei si cumatrul sau preluasera fabrica in 2003, iar din anul 
2006 mergea in pierdere, dupa cum avea sa recunoasca chiar patronul, intr-o 
declaratie acordata site-ului Newspascani:
"În 2006 societatea Retrom a făcut un profit de 8 milioane lei, iar de atunci am 
mers numai în pierdere şi de asta am şi făcut disponibilizări. Concret, societatea 
duce lipsă de comenzi şi nu că am eu un interes să o falimentez, aşa cum spun 
salariaţii mei. Dacă îmi aduc ei comenzi, îi pun pe toţi sefi", a încheiat ironic 
Ghiocel Asimionesei.
A încercat intr-adevar Ghiocel Asimionesei sa salveze Retrom sau, dimpotriva, a 
cautat sa o devalizeze? Tele M va prezinta cateva tranzactii ciudate prin care a 
trecut terenul de la Roman, lasandu-va pe dumneavoastra sa trageti concluziile.
Pe 9 mai 2007, Retrom vinde 5 hectare din terenul de la Roman unor necunoscuti: 
familia Mirel si Maria Jâpu. Pretul este unul modic – doar 400.000 de euro –
echivalentul a 1.340.000 de lei la cursul zilei! Practic, Retrom a vandut in pierdere. 
Mai mult, familia Japu a platit pe loc doar 33.500 de lei, urmand sa achite restul de 
un milion de lei in decurs de un an de zile. Bani pe care n-avea sa-i mai plateasca 
niciodata.
Pe 8 mai 2008, are loc o alta tranzactie ciudata. Familia Japu vinde inapoi Retromului doar un hectar din cele 5, la pretul de 1.000.000 de lei. In act scrie clar ca suma se compenseaza cu cea datorata de familia Japu pentru tranzactia derulata cu 
un an in urma. Practic, familia Japu ramane stapana peste 4 hectare de teren, pentru 
care a platit doar 33.500 de lei, iar Retrom a ramas cu un hectar si cu o „gaura” de 
cel putin un milion de lei, daca ne raportam la sumele vehiculate in acte. De fapt, 
daca ne raportam la valoarea de piata a terenului, gaura este de aproape 10 
milioane de lei.
INTERMEDIARII
Ce a facut familia Japu cu averea cazuta din cer? A dat-o mai departe. La doar o zi 
dupa super-afacerea incheiata cu Retrom, familia Japu a pus terenul in bratele unei 
alte firme controlata de clanul Asimionesei. Prin contractul de asociere in 
participatiune incheiat cu firma Rom Press Investment, familia Japu ii pune la 
dispozitie cele 4 hectare de la Roman. Clauzele contractului sunt halucinante.
„5.1. Asociaţii de comun acord au hotărât ca beneficiile şi pierderile să fie 
repartizate astfel:
- SC Rom Press Investment SRL – 95%
- Jâpu Mirel-Claudiu şi Jâpu Maria-Loredana – 5%
6.2. SC Rom Press Investment SRL are toate drepturile de gestiune a activităţii de 
comerţ (iniţiative, decizii şi execuţie) fără imixtiunea sau aprobarea asociatului 
persoană fizică, fiind desemnată a reprezenta asocierea în relaţiile cu terţii.
7.1. Asociatul persoană fizică, respectiv Jâpu Mirel-Claudiu şi Jâpu MariaLoredana se obligă, sub sancţiunea unor daune interese în sumă de 3.000.000 euro, 
ca pe întreaga perioadă de desfăşurare a asocierii în participaţiune să nu 
înstrăineze, închirieze (...), să nu ipotecheze (...) şi să nu încheie nicio promisiune 
de vânzare având ca obiect terenul construit şi neconstruit adus ca aport în natură 
la prezenta asociere.”
Practic, cei care vin cu 4 hectare de teren isi pierd orice drept de proprietate in 
favoarea firmei-partenere. Avocatul Liviu Bran ne-a declarat ca n-a mai vazut asa 
ceva.Liviu Bran, avocat
„Ceea ce vad este clar ca nu este un contract echitabil. Este doar pentru una dintre 
parti. Si e interesant cum au acceptat persoanele fizice sa semneze un asemenea 
contract. Insa, repet, conventia partilor tine loc de lege si probabil ca asta este 
vointa lor. In acte sunt proprietari, dar nu pot sa dispuna de el sub nici o forma, 
pentru ca, daca vor vrea sa inchirieze sau sa vanda sau sa obtina alte beneficii de pe 
urma drepturilor de proprietate, trebuie sa aiba, in primul rand, acceptul acestei 
societati, iar daca aceasta societate nu-si va da acceptul, vor trebui sa le plateasca 
acestora suma de 3 milioane de euro. Cu toate ca nu pot sa dispuna decat cu 
acceptul asociatului in participatiune cu care a incheiat acest contract de asociere.”
Expertii sustin ca aceasta asa-zisa asociere este doar o manevra prin care se
ascunde un teren valoros de ochii creditorilor care cauta sa execute firma Retrom.
Expert evaluator-lichidator
„Odata ce au intrat in circuitul civil acele imobile, este foarte greu sa anulezi actele 
de vanzare-cumparare. Doar judecatorii o pot face, si numai dupa ce se dovedeste 
reaua-credinta a vanzatorilor si cumparatorilor. Practic, au folosit aceste tranzactii 
pentru a ascunde bunurile de creditori.”
RĂZBOI TOTAL CU CREDITORII
In prezent, sute de creditori cauta sa-si recupereze datoriile contractate de Ghiocel 
Asimionesei in perioada de cand a preluat Retrom. Printre acestia se numara si 
Credit Europe Bank, care vrea sa-l execute silit pe Ghiocel Asimionesei pentru un 
credit in valoare de peste 2 milioane de lei.
Datornicul a incercat in fel si chip sa impiedice executarea silita demarata de 
banca. Ultimul tertip folosit de Ghiocel Asimionesei este absolut stupefiant. El a 
inaintat o plangere penala impotriva executorilor bancii, la Parchetul de pe langa 
Tribunalul Iasi. Altfel spus, datornicul s-a plans ca este hartuit de creditori.
Asimionesei incearca astfel sa intarzie inevitabilul. El stie ca banca a cerut 
judecatorului sindic sa-l oblige sa-si faca publice toate tranzactiile din ultimii trei 
ani, facute in numele Retrom. Ceea ce ar insemna ca devalizarea fabricii pascanene 
ar putea iesi la iveala, iar judecatorii ar putea dispune chiar anularea tranzactiilor.CONCLUZII
V-am prezentat astazi doar câteva dintre ingineriile financiare facute în ultimii ani 
de grupul de firme controlat de Ghiocel Asimionesei, manevre prin care statul a 
fost pagubit cu mai multe milioane de lei.
Emisiunea Martor Incomod v-a prezentat încă din vara anul trecut modul in care a 
fost devalizat Retrom Pascani de catre asa-zisul „investitor strategic”.
(Extrase din emisiunea Martor Incomod din 24 iunie 2009)
Gheorghe Mirica, fost director economic Retrom:
„Privatizarea societatii s-a facut cu participarea altor persoane, care, la acea data, 
nu erau membri in asociatia salariatilor. Ei ulterior au devenit in mod artificial 
membri. Si ma refer la domnul Gherasim, care, impreuna cu domnul Asimionesei, 
dupa ce au obtinut dreptul de privatizare si domnul Asimionesei a intrat in consiliul 
de administatie si ca actionar, intr-o proportie pe care si-au stabilit-o impreuna”. 
Valoarea stabilita pentru 80% din actiunile Retrom a fost de 218.595 de euro. Asa 
ca, o intreaga fabrica a fost vanduta la pretul unei vile.
Florin Ghiocel Asimionesei si Daniel Cristian Gherasim au platit o parte din 
actiunile Retrom cu banii statului. Fapta penala se numeste “deturnare de fonduri” . 
Daca APAPS si-ar fi facut datoria si ar fi monitorizat fabrica si platile facute de 
noii proprietari, s-ar fi ajuns cu siguranta la o ancheta penala, iar privatizarea ar fi 
fost anulata. 
Gherasim - presedinte , Asimionesei – vicepresedinte. Acum aveau toata puterea 
pentru a-si duce planul diabolic la capat. Devalizarea fabricii intr-o formula trasa la 
indigo dupa cea folosita de Neculae Ciuc la CFR, Retrom cumpara bunuri la 
preturi aberante de la firmele familiei Asimionesei.
Fostul director economic si-a dat seama ca aceasta este o evaziune fiscala. 
Gheorghe Mirica, fost director economic Retrom
“Mi s-au prezentat de catre Serviciul de aprovizionare doua receptii, impreuna cu 
facturile alaturate, care reprezinta circa 13 miliarde de lei impreuna si care 
cuprindeau bunuri materiale si piese de schimb care n-aveau nici o tangenta cu obiectul de activitate al fabricii.  Va pot exemplifica: motoare electrice de mare 
capacitate, de 400 de milioane de lei bucata...” 
Reporter: “Ce se intampla, existau in fizic aceste bunuri de pe facturi, sau era doar  
o …? ”
“Nu numai faptul ca aceste bunuri n-au existat si n-au fost niciodata vazute de 
nimeni, dar facturile au fost intocmite cu acceptul directorului general, Florea 
Gheorghe, care a intocmit impreuna cu Asimionesei un document din care rezulta 
ca primeste aceste bunuri, ca sunt necesare aceste bunuri in fabrica, dar pentru ca 
nu au spatiu de depozitare, urmeaza sa fie aduse ulterior. ”
Toate spatiile comerciale pe care le detinea fabrica, au fost vandute. Sectii din 
Roman si din Pascani au fost instrainate de noii proprietari, pusi pe capatuiala si nu 
pe investitii in societate.  Asa se face ca banii obtinuti din vanzarea activelor nu au 
fost reinvestiti in Retrom, ba mai mult, Asimionesei si Gherasim au facut credite la 
diverse banci, punand gaj bunurile fabricii. Banii au fost folositi pentru 
achizitionarea unor bunuri de la firmele familiei Asimionesei si pentru cumpararea 
altor pachete de actiuni de diferite societati. Asa a ajuns Florin Ghiocel 
Asimionesei proprietarul fabricii de armament de la Filiasi.
Cele semnalate in urma cu un an de Tele M nu au ramas fara ecou. Deputatul 
Daniel Oajdea a demarat deja o ancheta parlamentara privind modul in care a fost 
privatizata societatea pascaneana si ilegalitatile comise de administratori.
Sincron Daniel Oajdea, deputat PDL
Am fost sesizat de sindicatul de la Retrom Pascani cum ca, dupa privatizarea 
fabricii, adica dupa ce aceasta fabrica a fost preluata de catre Ghiocel Asimionesei
nu s-a respectat contractul de privatizare, nu s-au facut investitii in fabrica, ba mai 
mult, s-au luat credite catre fabrica Retrom Pascani ajungandu-se in final la 
intrarea in insolventa a societatii.
Ce mi-au mai reclamat cei de la sindicat: ca prin tot felul de inginerii financiare, 
fabrica practic a fost devalizata si oamenii lasati fara loc de munca. Acest lucru 
este inadmisibil. Ba mai mult decat atat, au fost si retinute drepturile salariale ale 
angajatilor si neplatite catre stat. Deci avem de-a face cu o fapta penala, numita pe 
scurt – stopaj la sursa.Ramane de vazut daca ancheta parlamentara va face lumina la Retrom si daca-i va 
aduce pe vinovati in fata justitiei. Indiferent de rezultat, investigatiile le vor aduce 
putina consolare sutelor de oameni ramasi pe drumuri.

De ce ii este frica lui Ghiocel Asimionesei?

La Martor Incomod, ati aflat miercuri, 22 decembrie 2010, alte cateva manevre folosite de sotii Violeta si Ghiocel Asimionesei (foto) pentru a ingropa fabrica RETROM Pascani. Facem precizarea ca desi i s-a oferit  posibilitatea sa-si spuna punctul de vedere in cadrul emisiunii, Florin Ghiocel Asimionesei a  refuzat invitatia postului nostru de televiziune.
Tele M a descoperit ingineria financiara prin care Florin Ghiocel Asimionesei a ascuns de creditori un teren foarte valoros din municipiul  Roman. Manevrele dubioase au inceput chiar de la cumparare. Unul dintre expertii lichidatori care au urmarit licitatia ne-au povestit dedesubturile acesteia, sub protectia anonimatului.
Expert evaluator-lichidator: "In mod normal, Retrom Pascani nu trebuia primita la licitatie. Retrom detinea in acel moment aproximativ 21% din actiunile Romconstruct, societatea aflata in lichidare. Insa Legea 85/2006, in articolul 80, alineatul 2, litera C, interzice celor care au  peste 20% din actiunile unei societati sa participe la lichidarea acesteia. A doua firma participanta avea si ea probleme. Cand s-au inscris la licitatie, cei de la Rocons au adus un ordin de plata pentru suma de 6 miliarde de lei vechi. Or, firma nu avea acei bani in cont, iar organizatorii licitatiei nu au verificat acest lucru. Din verificarile mele, Rocons avea in cont doar 7 lei si 4 bani. Oricum, nu trebuia primita la licitatie pentru ca avea obligatii atat catre stat, cat si catre diverse firme private".
Firma lui Ghiocel Asimionesei a ofertat mai  putin de jumatate din pretul evaluarii initiale, iar executorul si membrii comisiei au acceptat aceasta suma. In mod straniu, inclusiv reprezentantul Fiscului din Comisia de Licitatie si-a dat binecuvantarea asupra tranzactiei. Teoretic, acesta putea opri intreaga mascarada, cu atat mai mult cu cat suma licitata nu acoperea nici jumatate din datoriile firmei catre stat.
Care era valoarea reala, de piata, a terenului? Nu  mai putin de 16 milioane de lei, daca ne raportam  la o tranzactie derulata un an mai tarziu. Atunci, societatea Retrom Pascani (foto) a vandut 1,5  hectare din terenul cumparat la licitatie  societatii nationale Romgaz, la pretul de 3,7 milioane de lei. Altfel spus, cumperi 6,5  hectare de teren cu doar 3 milioane de lei, vinzi 1 hectar si jumatate cu 3,7 milioane de lei si ramai  cu teren in valoare de 13 milioane de lei. Prin  urmare, 13 milioane de lei "profit curat" pentru  Ghiocel Asimionesei si asociatii sai.

Cine il protejeaza pe Florin Ghiocel Asimionesei?

La aceasta intrebare ar trebui sa raspunda sefii  ITM, ai Politiei si ai Parchetului. Desi Tele M a sesizat toate aceste institutii in urma cu o luna, pentru a face verificari la Buna  Ziua Iasi sub aspectul folosirii fortei de munca la  negru, nu a fost dispusa nicio ancheta.
O persoana care a dorit sa-si pastreze anonimatul  a transmis postului nostru de televiziune o serie de  documente, cu mesajul "Dovada ca la Buna Ziua  Iasi se practica munca la negru". Este vorba despre mai multe liste emise de Casa de Asigurari de Sanatate a Municipiului  Bucuresti cu persoanele angajate la doua firme ale lui Asimionesei: Delta Press Investment si Delta  Media Invest, ambele cu sediul in Bucuresti. Din analiza documentelor aferente lunii octombrie  2010 reiese ca la o firma erau doar 9 persoane asigurate, deci cu contracte de munca, iar  la a doua firma doar 7 persoane. In realitate, la Buna Ziua Iasi lucreaza cateva zeci  de persoane.
Tot din actele emise de C.A.S. Bucuresti reiese ca cei de la Buna Ziua Iasi nu au virat sumele aferente contributiilor, nici pe cele datorate de  angajator, nici pe cele datorate de angajati.
In aceste conditii, pe 29 noiembrie 2010, Tele M a  sesizat Parchetul de pe langa Curtea de Apel  Iasi, pe 2 decembrie 2010 - Serviciul de  Investigare a Fraudelor din cadrul IPJ Iasi. In aceeasi zi, o adresa a fost transmisa  Inspectoratului Teritorial de Munca al Municipiului  Bucuresti. Interesant este ca toate cele 3 institutii amintite  au preferat sa remita raspunsurile prin posta,  nu pe fax sau pe e-mail, pentru usurarea  corespondentei.
Pe 7 decembrie a ajuns adresa procurorului  general Iulian Ispir, adica dupa 9 zile. Acesta anunta ca a transmis petitia la  Parchetul de pe langa Tribunalul Iasi - institutie  care in intervalul 2005 - 20010 a avut in lucru mai  multe dosare penale pe numele sotilor Violeta si  Ghiocel Asimionesei. Acuzatiile erau foarte grave si multe vizau  infractiuni economice, cum ar fi evaziune  fiscala. Procurorii de la Parchetul de pe langa Tribunalul  Iasi au dat 7 solutii de neurmarire penala.
Pe 16 decembrie a sosit raspunsul de la Politie,  adica dupa 14 zile. Sefii IPJ precizau ca sesizarea  Tele M a fost trimisa la ITM Iasi. Tot prin posta a trimis raspunsul si ITM  Bucuresti. Adresa care vorbea despre  redirectionarea petitiei la ITM Iasi a ajuns pe 13  decembrie, adica dupa 7 zile de la sesizare.
Pe 15 decembrie, inspectorul sef al ITM Iasi  Andrei George Albulescu anunta, prin intermediul  unui e-mail, ca a primit dosarul de la Bucuresti  abia cu o zi inainte si ca in momentul in care vor fi  finalizate cercetarile va transmite raspunsul scris. Grav este ca nici dupa o saptamana, seful ITM  Iasi nu si-a trimis inspectorii in control. Pe 22 decembrie, Andrei George Albulescu a  refuzat sa dea declaratie in fata camerei de luat  vederi si a precizat ca va oferi un raspuns dupa  sarbatori.
Isi va face datoria Inspectoratul Teritorial de  Munca Iasi? Daca i-am intreba pe liderii de sindicat de la  Retrom - fabrica devalizata de familia  Asimionesei - raspunsul ar fi un NU categoric.
Preluare Emisiunea Martor Incomod 22 decembrie 2010 - Discutie lideri de sindicat Retrom - moderator
- Am fost noi la ITM si am fost intr-o audienta cu domnul presedinte al Cartel Alfa  Iasi si dupa audienta am facut o sesizare scrisa. Controlul cand a venit au inceput sa se  uite la oameni daca au bocanci, daca au  salopete, dar problemele pe care le-am discutat la audienta si pe care le-am facut si  scris.
- Ce le-ati semnalat atunci in audienta?
Ca salarii, in 12 luni in 2010, s-au platit numai 6 salarii, ca s-au disponibilizat 42 de  oameni si nu li s-au dat drepturile salariale la  disponibilizare, ca a disponibilizat 3 oameni  din comitetul de sindicat.
Cum credeti ca se explica aceasta  atitudine a sefilor de la ITM?
Cum s-o explicam, sau cum s-o deslusim noi,  poate sunt in niste relatii si domnului  Asimionesei  nu are cine sa-i faca nimic. Posibil ca are protectie nu numai de la  ITM.
Si de la alte institutii.
Sa nu aiba cumva protectie si mai de sus. 
 (Tele M, 23 decembrie 2010)

AGRAMATUL ASIMIONESEI CONDAMNAT LA 3 ANI DE ÎNCHISOARE SE AFLA SUB OBSERVAȚIE 5 ANI (VIDEO). Vezi ce spune Asimionesei




UPDATE. CLUJ. Completul de judecată prezidat de magistratul Ioana Morar, împreună cu Adina Lupea şi Monica Rodina, de la Curtea de Apel a admis joi, în jurul orei 14, recursul procurorilor DNA şi i-a condamnat definitiv pe ziariştii Florin Asimionesei şi Alin Tocan, de la publicaţia Ziua de Iaşi, la pedeapsa de 3, respectiv 2 ani de închisoare cu suspendare condiţionată, pe durata de încercare de 5, respectiv 4 ani, pengtru infracţiunea de şantaj în formă continuată. Cei doi trebuie să achite părţilor civile sume de bani totalizând în jur de 100.000 de lei.
Patronul Asimionesei şi redactorul şef Tocan au fost trimişi în judecată de procurorii DNA, cu acuzaţia de şantaj şi asociere, în veferea comiterii de infracţiuni, în anul 2005, la sesizarea unui număr de circa 20 de oameni de afaceri şi politicieni din Iaşi, printre care deputatul Relu Fenechiu.
Procesul s-a strămutat la Cluj, unde inculpaţii au fost achitaţi la Judecătorie şi în apel la Tribunal. Completul prezidat de Ioana Morar a casat în recurs, în luna iunie decizia de achitare a magistraţilor tribunalului şi a dispus repunerea pe rol a dosarului şi reaudierea părţilor civile, în special a celor care nu au fost deloc prezenţi în faţa magistraţilor.
Ultima audiere a reclamanţilor şi judecarea recursului a avut loc în data de 19 decembrie. Ministrul Relu Fenechiu, unul din reclamanţii care au decis să meargă până la capăt cu acuzaţiile şi cu recursul ne-a declarat atuncvi când a fost prezent la unul din termene, în luna octombrie, că Asimionesei şi Tocan continuă şi în prezent să facă presă de şantaj şi că au distrus mulţi oameni din Iaşi, prin această practică.
Asimionesei ne-a declarat că este nevinovat şi că dimpotrivă, Fenechiu este infractorul care profită de funcţiile sale politice.
În cazul în care cei doi condamnaţi vor mai comite infracţiuni în perioada de încercare, vor fi decăzuţi din drepturile civile, de a alege şi de a fi ales şi de a practica meseria de jurnalist şi manager de presă.
În afară de procurorul DNA Ancuţa Mărincean, şi avocatul lui Relu Fenechiu a cerut condamnarea lui Asimionesei şi Tocan. Acesta ne-a explicat de ce consideră că pedeapsa trebuia să fie cu executare.

Doar Asimionesei a fost prezent în faţa magistraţilor la judecarea recursului, în data de 19 decembrie. Acesta ne-a justificat de ce se consideră nevinovat şi a cerut achitarea sa.Asimionesei trebuie să-i achite ministrului Relu Fenechiu despăgubiri morale în valoare de 20.000 de lei, dar şi omului de afaceri Şorănescu, firmei Comat suma de 17.975 lei, iar firmei Fenegrup a lui Fenechiu suma de 3.000 de euro.
Alin Tocan trebuie să-i achite lui Ioan Budeanu suma de 20.000 de lei.
Scris de: Mihai Bacalu, oradecluj.ro
///////
Articol iniţial:
Doi jurnalişti din Iaşi au fost condamnaţi, joi, de Curtea de Apel Cluj, la închisoare cu suspendare pentru şantaj, după ce au fost acuzaţi că între 2001-2004 au cerut mai multor persoane politice şi oameni de afaceri bani pentru publicitate, între părţile vătămate fiind ministrul Relu Fenechiu.
Purtătorul de cuvânt al Curţii de Apel Cluj, Claudia Ilieş, a declarat corespondentului MEDIAFAX că instanţa a condamnat, joi, doi jurnalişti de la ziarul “Bună Ziua, Iaşi”, fostul “Ziua de Iaşi”, la închisoare cu suspendare pentru şantaj în formă continuată şi la plata unor daune morale şi materiale, după ce s-a admis recursul depus de partea vătămată Relu Fenechiu şi DNA la decizia Tribunalului Cluj de achitare a celor doi jurnalişti.
“Astfel, Florin Asimionesei a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare, condiţionată de un termen de încercare de cinci ani, iar Alin Tocan la doi ani de închisoare cu suspendare şi un termen de încercare de patru ani. De asemenea, cei doi au fost achitaţi pentru săvârşirea infracţiunii de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni. Sentinţa este definitivă”, a spus Ilieş.
Potrivit acesteia, pe latură civilă Alin Tocan trebuie să plătească în solidar cu părţile responsabile civilmente – SC Puls Grups SRL, SC Delta Press Investment SRL, SC Delta Asim SRL – suma de 20.000 de lei către Ioan Budeanu, ca daune morale, iar Florin Asimionesei câte 20.000 de lei către Relu Fenechiu şi Constantin ªorănescu.
De asemenea, Florin Asimionesei va trebui să plătească către SC Comat SA Iaşi suma de 17.975 de lei, în solidar cu SC Delta Press, reprezentând valoarea unei facturi, şi 3.000 de euro către SC Fene Grup SA ca daune materiale.
Avocatul celor doi jurnalişti, Ionel Nechita, a declarat, joi, corespondentului MEDIAFAX că soluţia instanţei Curţii de Apel Cluj este “o imbecilitate colosală”, în condiţiile în care clienţii pe care îi reprezintă au fost achitaţi pentru şantaj de către Judecătoria Cluj-Napoca şi, ulterior, de către Tribunalul Cluj.
“S-a intervenit politic asupra instanţei Curţii de Apel Cluj. Ne vom adresa instanţelor europene, la CEDO”, a spus Nechita.
Cei doi ziarişti, Florin Ghiocel Asimionesei şi Alin Tocan, au fost judecaţi pentru şantaj, fiind acuzaţi că în perioada 2001-2004, când erau la “Ziua de Iaşi”, au cerut mai multor politicieni şi oameni de afaceri bani pentru publicitate, ameninţând că altfel vor scrie despre ei în ziar.
Dosarul a fost strămutat în iunie 2006 la Judecătoria Cluj.
În dosar s-au constituit părţi civile peste 15 persoane publice, oameni politici şi de afaceri din Iaşi.
În ianuarie 2007, Relu Fenechiu a fost audiat la Judecătoria Cluj-Napoca în acest dosar, ca parte civilă. El declara în instanţă că Florin Ghiocel Asimionesei şi Alin Tocan i-au cerut, în 2004, 10.000 de euro publicitate în ziar. După refuz, spunea el, în ziar au apărut materiale denigratoare despre el, familia şi firma sa.
“Chiar a doua zi după ce am refuzat, au început atacurile dure şi murdare la adresa mea, a familiei şi a firmei mele. De exemplu, eu construiesc un cartier de locuinţe în Iaşi, iar cei de la Ziua au scris că terenul pleacă la vale, lucru fals, dar care determina mai mulţi clienţi să nu încheie contracte de cumpărare de locuinţe. Au trecut şi alţi oameni din Iaşi prin aceeaşi situaţie cu cei de la Ziua”, spunea atunci Fenechiu.
În iulie 2010, jurnaliştii au fost achitaţi de Judecătorie, dar părţile vătămate au făcut apel, care s-a judecat la Tribunalul Cluj, instanţă care a decis în iulie 2011 respingerea apelului.
În martie 2012, s-a făcut recurs de către DNA şi Relu Fenechiu, la Curtea de Apel Cluj.
Alin Tocan a fost redactor-şef al ziarului “Ziua de Iaşi”, între timp retrăgându-se din presă, în timp ce Florin Asimionesei este, în prezent, patron al publicaţiei “Buna ziua, Iaşi”.

E definitiv. Pe fruntea celor de la BZI scrie «ŞANTAJIŞTI»



Curtea de Apel Cluj i-a condamnat pe şefii sinistrului ziar BZI la inchisoare cu suspendare pentru şantaj prin presă. Ghiocel Asimionesei şi Alin Tocan au fost acuzati ca intre 2001-2004 au cerut mai multor persoane politice si oameni de afaceri bani pentru publicitate, intre partile vatamate fiind ministrul Relu Fenechiu.

          Purtatorul de cuvant al Curtii de Apel Cluj, Claudia Ilies, a declarat pentru Mediafax ca instanta i-a condamnat pe Asimionesei şi Tocan la inchisoare cu suspendare pentru santaj in forma continuata si la plata unor daune morale si materiale, dupa ce s-a admis recursul depus de partea vatamata Relu Fenechiu si DNA la decizia Tribunalului Cluj de achitare a celor doi jurnalisti.
          "Astfel, Florin Asimionesei a fost condamnat la trei ani de inchisoare cu suspendare, conditionata de un termen de incercare de cinci ani, iar Alin Tocan la doi ani de inchisoare cu suspendare si un termen de incercare de patru ani. De asemenea, cei doi au fost achitati pentru savarsirea infractiunii de asociere in vederea savarsirii de infractiuni. Sentinta este definitiva", a spus Ilies.
         Potrivit acesteia, pe latura civila Alin Tocan trebuie sa plateasca in solidar cu partile responsabile civilmente - SC Puls Grups SRL, SC Delta Press Investment SRL, SC Delta Asim SRL - suma de 20.000 de lei catre Ioan Budeanu, ca daune morale, iar Florin Asimionesei cate 20.000 de lei catre Relu Fenechiu si Constantin Soranescu. De asemenea, Florin Asimionesei va trebui sa plateasca catre SC Comat SA Iasi suma de 17.975 de lei, in solidar cu SC Delta Press, reprezentand valoarea unei facturi, si 3.000 de euro catre SC Fene Grup SA ca daune materiale.
         Avocatul celor doi jurnalisti, Ionel Nechita, a declarat joi pentru Mediafax ca solutia instantei Curtii de Apel Cluj este "o imbecilitate colosala", in conditiile in care clientii pe care ii reprezinta au fost achitati pentru santaj de catre Judecatoria Cluj-Napoca si, ulterior, de catre Tribunalul Cluj. "S-a intervenit politic asupra instantei Curtii de Apel Cluj. Ne vom adresa instantelor europene, la CEDO", a spus Nechita.
          Florin Ghiocel Asimionesei si Alin Tocan, au fost judecati pentru santaj, fiind acuzati ca in perioada 2001-2004, cand erau la "Ziua de Iasi", au cerut mai multor politicieni si oameni de afaceri bani pentru publicitate, amenintand ca altfel vor scrie despre ei in ziar.
         In dosar s-au constituit parti civile peste 15 persoane publice, oameni politici si de afaceri din Iasi. In ianuarie 2007, Relu Fenechiu a fost audiat la Judecatoria Cluj-Napoca in acest dosar, ca parte civila. El declara in instanta ca Florin Ghiocel Asimionesei si Alin Tocan i-au cerut, in 2004, 10.000 de euro publicitate in ziar. Dupa refuz, spunea el, in ziar au aparut materiale denigratoare despre el, familia si firma sa. "Chiar a doua zi dupa ce am refuzat, au inceput atacurile dure si murdare la adresa mea, a familiei si a firmei mele. De exemplu, eu construiesc un cartier de locuinte in Iasi, iar cei de la Ziua au scris ca terenul pleaca la vale, lucru fals, dar care determina mai multi clienti sa nu incheie contracte de cumparare de locuinte. Au trecut si alti oameni din Iasi prin aceeasi situatie cu cei de la Ziua", spunea atunci Fenechiu.
In iulie 2010, Asimionesei și Tocan au fost achitati de Judecatorie, dar partile vatamate au facut apel, care s-a judecat la Tribunalul Cluj, instanta care a decis in iulie 2011 respingerea apelului. In martie 2012, s-a facut recurs de catre DNA si Relu Fenechiu, la Curtea de Apel Cluj.
Alin Tocan a fost redactor-sef al ziarului "Ziua de Iasi", intre timp retragandu-se din presa, in timp ce Florin Asimionesei este, in prezent, patron al publicatiei "Buna ziua, Iasi".

Comunicat de presa BZI
"Instanta Curtii de Apel Cluj a parafat, astazi, casatoria politicului cu justitia! Solutia instantei de judecata clujene este un certificat de nastere pentru dictatura politica si imixtiunea oamenilor politici in actul de justitie. Este o sentinta care ridica mari semne de intrebare in ceea ce priveste libertate de exprimare si libertatea presei in general.
Doua instante de judecata au dispus achitarea inculpatilor din acest dosar pe motiv ca faptele nu exista! În recurs, ca urmare a presiunilor facute de Relu Fenechiu, Curtea de Apel Cluj a considerat ca cele doua solutii anterioare trebuie reanalizate si a retinut cauza spre rejudecare.
Era de asteptat ca acest proces sa aiba ca scop aflarea adevarului, nu transformarea justitiei intr-o sluga a politicului si a lui Relu Fenechiu. Curtea de Apel Cluj a refuzat sa ia in calcul argumentele apararii si a dat o solutie neconforma cu realitatea si cu actele din dosar. Asta inseamna justitie? Anchetele jurnalistice publicate in BUNA ZIUA IASI au fost bine documentate si au stat la baza constituirii unor dosare penale finalizate cu sentinte de condamnare definitiva. De asemenea, si celebrul dosar "Transformatorul", in care Relu Fenechiu este acuzat de coruptie, a fost instrumentat ca urmare a unor anchete jurnalistice ale BZI.
Ne vom adresa Curtii Europene a Drepturilor Omului si, cu siguranta, adevarul va iesi la suprafata in cele din urma, pentru ca exista dovezi clare de care instanta nu a tinut cont.
Sentinta Curtii de Apel Cluj reprezita un predecent extrem de periculos pentru libertatea de exprimare in Romania. Probabil ca unii colegi de breasla vor intelege asta, altii nu."