Explicaţia unui linşaj BZI: o bancă înjurată copios de “ziar” a executat silit una din firmele clanului Asimionesei

“Şefii de la Carpatica Asig încep să sufere de paranoia” (2 aprilie 2011), “Carpatica Asig se crede stat în stat (31 martie 2011), “Încă o ţeapă trasă ieşenilor de Carpatica Asig” (4 martie 2011), “La Carpatica Asig ţepele curg gârlă” (13 ianuarie 2011). “Avicola SA, îngropată de Banca Carpatica” (11 mai 2010), “Banca Carptica înmormântează Avicola SA” (29 aprilie 2010). Acestea sunt doar o parte dintre materialele publicate de ruşinosul ziar “Buna Ziua Iaşi” în ultimul an şi jumătate referitor la activităţile din zonă ale băncii sibiene.
Coincidenţă, atacurile au încpeut şi au crescut în intensitate după deteriorarea relaţiilor dintre această bancă şi una dintre firmele clanului ce patronează şi BZI. Astfel, Rocons Group, al carei administrator este directorul executiv al BZI, Rareş Neamţu, are o datorie mai veche la această bancă. Zilele trecute, printr-un executor, banca a depus la Judecătorie două acţiuni în care a cerut încuviinţarea executării silite a Rocons (foto), ambele fiind admise de magistraţi. (I.C.)

Unul din şantajiştii de la BZI a pierdut în instanţă 25.000 de lei

Lovitură crâncenă pentru scandalosul ziar Bună Ziua Iaşi: după ce au urlat luni la rând că au fost şantajaţi de un anume Andrei Baştovoi, la ordinele pedelistului Sorin Ionescu, cei de la această “publicaţie” s-au trezit că judecătorii de la Tribunal l-au achitat luna trecută pe inculpat! Asta după ce anul trecut, la Judecătorie, Baştovoi primise 6 luni de închisoare cu suspendare pentru comiterea acestei fapte.
Magistraţii de la Tribunal au decis în consecinţă şi anularea sumei de 25.000 de lei acordată la instanţa anterioară drept daune către Constantin Mazilu (foto), ziaristul “şantajat”.
În schimb, Baştovoi rămâne cu pedepsele de 6 luni, respectiv 3 luni de închisoare cu suspendare primite pentru şantajarea lui Andrei Hurbea, fost ziarist la BZI şi ameninţarea Anei Maria Târziu, funcţionar în Primărie, primul urmând să primească şi 25.000 de lei daune.
Iată însă sentinţa:
“1. Admite apelul formulat de inculpatul B.A. împotriva sentinţei penale nr. 2865/28.10.2010 a Judecătoriei Iaşi, sentinţă pe care o desfiinţează, în parte în latură penală şi civilă, în sensul că înlătură dispoziţiile privind condamnarea inculpatului B.A. pentru infracţiunea de şantaj, prevăzută de art. 194 alin. 1 Cod penal, privind partea civilă M.C., precum şi dispoziţiile de obligare a inculpatului la plata despăgubirilor civile, în cuantum de 25.000 lei către aceasta. Rejudecând cauza: În baza dispoziţiilor art. 11 pc. 2 lit. a Cod procedură penală cu referire la dispoziţiile art. 10 lit. a Cod procedură penală achită inculpatul B.A.pentru infracţiunea de şantaj, prevăzută de art. 194 alin. 1 Cod penal, la plângerea părţii vătămate M.C. În baza art.346 pct.3 C.pr.pen. respinge acţiunea civilă formulată de partea civilă M.C. Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei apelate.
2. Respinge ca nefondat apelul formulat de partea civilă M.C., împotriva aceleiaşi sentinţe.”
Scandalul a pornit după ce Hurbea, care lucra la BZI, ar fi documentat un material despre o licitaţie câştigată de una dintre firmele lui Sorin Ionescu. Ulterior, Baştovoi, care era un apropiat al politicianului, l-ar fi ameninţat şi şantajat pe jurnalist, lucru care s-ar fi repetat şi în privinţa lui Mazilu. De asemenea, inculpatul ar fi incendiat uşa locuinţei Anei Maria Târziu, pe motiv că aceasta îl şicana pe Ionescu în privinţa unor documente necesare pentru un cartier de vile pe care îl deţine. Atât Mazilu, cît şi Baştovoi au depus recurs la sentinţa Tribunalului, dosarul ajungând la Curtea de Apel Iaşi. (I.C.)

Un procuror prieten bun cu şantajistul Ghiocel Asimionesei a fost suspendat din funcţie pentru corupţie

Procurorul iesean Radu Moisescu a fost suspendat din functie de Consiliul Superior al Magistraturii dupa ce procurorii anticoruptie l-au acuzat de trafic de influenta.  ”In sedinta din data de 1 august 2011, prin  Hotarârea nr. 238/01.08.2011, Sectia  pentru procurori a Consiliului Superior al  Magistraturii a decis suspendarea din functia  de procuror a domnului Moisescu Radu-Eugen,  procuror din cadrul Parchetului de pe lânga  Judecatoria Iasi, începând cu data de 1  august 2011, ca urmare a punerii în miscare a  actiunii penale, prin rechizitoriul  procurorilor Directiei Nationale Anticoruptie –  Serviciul Teritorial Iasi”, se arata intr-un  comunicat de presa al CSM.
Cu o zi inainte procurorul DIICOT fusese  trimis in judecata de DNA sub acuzatia ca a luat 1.000 de euro de la un iesean pentru a-l ajuta sa-si recupereze un BMW furat  din Spania. “Afacerea” a iesit la iveala dupa ce  mituitorul Gheorghe Catargiu s-a plans ca nu  si-a rezolvat problema, desi a dat banii.

Corupt la santajist trage
Procurorul Moisescu este o “figura” a lumii bune iesene. Are doua mariaje la activ (ultimul cu un ofiter STS), un copil cu doctorita Smaranda Diaconescu cu care insa n-a fost casatorit si o viata mondena activa.     Printre alte “vitejii”, Radu Moisescu se lauda şi cu aparitii publice alaturi de santajistul presei iesene. Desi stie foarte bine cite dosare penale are Ghiocel Asimionesei (pentru santaj prin presa, evaziune fiscala, alte infractiuni economice) si cit de periculos este pentru un om din justitie sa se afiseze alaturi de un astfel de interlop, Radu Moisescu n-a avut nici o ezitare in a merge la chefurile ziarului de santaj (vezi foto) si a se pupa in public cu cercetatul penal Ghiocel Asimionesei.

Ei sunt USL-iştii care îi dau bani celui ce-i înjură îngrozitor pe Fenechiu şi Nichita

Deși se dau șefii incontestabili ai USL-ului local Relu Fenechiu și Gheorghe Nichita pierd serios din autoritate în faţa subalternilor.
O arată faptul că tot mai mulţi membri ai PNL sau PSD cotizează pe faţă la buzunarul celui care le porcăie şefii ca la uşa cortulului.

Spre exemplu, vineri BZI (singurul ziar din Moldova acuzat de DNA ca practicând şantajul prin presă) a sărit în stilu-i inconfundabil asupra lui Fenechiu (vezi foto BZI). În aceeaşi ediţie de "ziar" trona însă o reclamă lăbârţată a candidatului PNL pentru Senat pe colegiul Tătăraşi, Marin Burlea, şi a candidatului PSD pentru Camera Deputaţilor pe acelaşi colegiu, Sorin Iacoban.
Evident, Burlea știe foarte bine care sunt raporturile dintre BZI și Relu Fenechiu (de-a lungul timpului "ziarul" amintit a scris ba că Fenechiu a omorât un copil într-un accident rutier, ba că e homosexual, ba că riscă în mod conştient viaţa a zeci de oameni vânzându-le case într-o zonă în care sunt alunecări de teren și multe multe alte asemenea mizerii stil BZI). Cu toate acestea Burlea bagă bani în buzunarul lui Ghiocel Asimionesei. I-o fi plăcând cum e "tratat" şeful său de partid, Relu Fenechiu.
Acelaşi comportament sfidător l-a abordat şi PSD-istul Sorin Iacoban. Deşi preşedintele PSD Iaşi, Gheorghe Nichita e făcut albie de porci de către BZI Iacoban cotizează şi el la buzunarul lui Ghiocel. Poate e chiar o răsplată pentru dejecţiile vărsate în capul lui Nichita.
De parcă nu e suficientă sfidarea, alţi PSD-işti sau liberali se grăbesc şi ei să de-a bani oficial celor care le bălăcăresc şefii: Cătălin Ivan, Constantin Adăscăliţei şi Costel Alexe s-au grăbit să fie printre primii care cotizezaă la o pretinsă campanie umanitară a BZI. Experienţa anilor trecuţi arată că înaintea fiecărui Crăciun BZI strânge bani în scop umanitar, sub pretextul că va face cadouri copiilor necăjiţi, dar majoritatea banilor s-au dus pe produse livrate de firmele lui Ghiocel sau a apropiaţilor săi.

Creditorii s-au năpustit asupra firmei care editează BZI

Disperare unică în România pentru Ghiocel Asimionesei care încearcă pe toate căile să împiedice intrarea în insolvenţă a firmei Delta Press Investment. Astfel, după ce BVL Leasing Romania, VBL Broker şi Eurex au obţinut în ianuarie 2011, la Tribunalul Bucureşti, intrarea în insolvenţă a societăţii din cauza unor datorii şu numirea unui administrator judiciar, Asimionesei a reacţionat declanşând un val de procese, o parte comice:
- a făcut recurs la Curtea de Apel care a fost respins în decembrie 2011.
- a contestat, în cadrul a nouă procese diferite, datoriile altor creditori care s-au raliat şi ele celor trei firme de mai sus. Cei nouă care au şi ei de încasat bani de la Delta Press sunt BRD Iaşi, Administraţia Finanţelor Publice Locale, Direcţia Economică Iaşi, Administraţia Financiară Bucureşti, E-On Energie, Grafic Beta Invest, RCS, Editura Intact şi Tiriac Leasing.
- fapt rarisim, Asimionesei a depus la Curtea de Apel două acţiuni de revizuire şi contestaţie în anulare a sentinţei de intrare în insolvenţă!!! Cele două procese se vor judeca în luna martie. (I.C.)

Familia lui Ghiocel Asimionesei, datoare la CJ cu 600.000 lei

Consiliul Judetean are datorii de recuperat circa 2,2 milioane de lei. Practic, aproape toata suma provine de la trei mari datornici.

Sotii Violeta si Ghiocel Asimionesei

 Mai bine de jumatate din totalul datoriei trebuie recuperata de la Lucrari Drumuri si Poduri (LDP), societate care s-a aflat in subordinea CJ si care, in prezent, se afla intr-un proces de insolventa. Datoriile LDP reprezinta bani din dividende si dobinzi. Datoria LDP se ridica la aproximativ 1,18 milioane de lei. O alta datorie mare pe care CJ o are de recuperat provine de la firma Delta Press Investment SRL, firma condusa de familia lui Ghiocel Asimionesei, patronul organului de presa „Buna Ziua Iasi".

CJ are de recuperat de la Delta Press Investment peste 600.000 de lei pentru „lipsa folosinta spatiu". Concret, din 2006 si pina in prezent, societatea amintita a folosit un spatiu aflat in proprietatea CJ, pe strada Sararie, dar nu a platit acestuia chiria. Suma totala i-a fost calculata la tarifele pe care le practica CJ pentru inchirierea spatiilor din zona. CJ a deschis proces cu societatea pe aceasta tema, urmatorul termen fiind pe 6 martie, la Tribunalul Iasi.

Contactat telefonic, Ghiocel Asimionesei a declarat ca firma nu si-ar fi recuperat de la CJ investitiile pe care le-a facut in sediul din strada Codrescu nr. 6. „Este un proces mai vechi. Si CJ trebuie sa ne dea bani pentru investitiile pe care le-am facut. Oricum, procesul nu este inca terminat. Nu e treaba «Ziarului de Iasi» ce datorii avem noi pentru chirie", a declarat Ghiocel Asimionesei. Cea de-a treia datorie la CJ ca valoare apartine Fotbal Club Politehnica Iasi SA si este de 169.000 de lei. CJ de recuperat bani si de la citeva primarii din judet. Este cazul primariilor din Butea, Birnova si Popricani. Pe lista datornicilor CJ de la finalul anului trecut se mai aflau si 11 societati aflate in insolventa, printre acestea numarindu-se Mica Industrie SA, Ceproplast SA, Suprem SA, Moldova Tricotaje SA, Nectar SA Pascani, Comtom SA Tomesti, precum si Aviatia Utilitara SA. In cele mai multe din aceste cazuri, datoriile se refera la impozitul pe salarii aferent anului 1999 si la taxa de cultura si sport, la care intre timp CJ a renuntat.

Violeta Asimionesei, partaj al averii pentru a putea fi executată în vederea recuperării unei datorii de 870.000 de lei

Curg belelele pentru Delta Press Investment, societatea care administra în trecut ziarul de santaj Bună Ziua Iaşi. Firma este în insolvenţă, risca oricind sa fie evacuata de către Consiliul Judeţean din sediul din Codrescu pentru datorii de miliarde de lei vechi, si este confruntata cu un val de dezertarei a unora dintre cei mai credincioşi angajaţi.
Concomitent, o sumedenie de alte firme cer insolvenţa Delta Press, iar unele banci casuta sa recupereze credite neplătite pentru care s-a început executarea silită.

Bomboana pe coliva este împărţirea de către judecător a averii sotilor Asimionesei pentru ca bucata ce-i va reveni Violetei Asimionesei să fie scoasă la licitaţie.
Cea mai recentă lovitură pentru cei doi vine dintr-o afacere din Cernavodă, unde familia Asimionesei a pus mâna, la un moment dat, pe societatea Atom Service SA. Cum firma a intrat în insolvenţă, actele societăţii a ajuns la un lichidator judiciar care a descoperit că Violeta Asimionesei este răspunzătoare personal pentru datorii, acestea nefiind rezultatul mersului firesc al pieţei. O acţiune prin care Violeta Asimionesei si un anume Laurentiu Achihaiei să fie declarari responsabili şi buni de plată, depusă de lichidatorul MG Activ Insolvency SPRL la Tribunalul Constanţa, a avut succes (deşi majoritatea sunt respinse, în mod obişnuit), suma pe care aceasta urmează să o achite creditorilor fiind de 870.076 de lei. Sentinţa a rămas definitivă şi irevocabilă la Curtea de Apel Constanţa, în acest an, aşa că lichidatorul a făcut următorul pas, în lipsa plăţii voluntare a debitorului.
Zilele trecute a depus la Judecătoria Iaşi o acţiune în care cere partajarea bunurilor comune deţinute de Violeta şi Ghiocel Asimionesei, în situaţia unei sentinţe favorabile partea acesteia urmând să fie scoasă la licitaţie până la îndestularea datoriei de 870.000 de lei. Procesul va începe pe 21 decembrie. Priintre bunurile cunoscute ale celor doi se află un apartament în Păcurari, o vilă în construcţie în Bucium şi nişte terenuri intravilane în municipiul Iaşi. (I.C.)

VIDEO: Aeroportul Iasi vs. "Buna Ziua Iasi"

Aeroportul iesean, in conflict cu singurul ziar local al carui patron a fost condamnat pentru santaj, Buna Ziua Iasi. Conducerea aeroportului a reactionat dupa ce publicatia a scris mai multe articole denigatoare la adresa institutiei.

In paginile cotidianului, conducerea aeroportului era acuzata ca favorizeaza anumite firme la licitatia organizata pentru consultanta privind executarea si constructiei noii piste. Singurul ziar al carui patron a fost condamnat pentru santaj, Buna Ziua Iasi, si-a zilele acestea o noua tinta - aeroportul iesean.

In doua articole, conducerea aeroportului este acuzata ca acorda contracte preferentiale la licitatiile pe care le organizeaza. De aceasta data, vizata era licitatia privind achizionarea de servicii de consultanta pentru constructia noii piste de 2.400 de metri, pentru care se spune ca a fost intocmit un caiet de sarcini discriminatoriu.

"Valoarea estimata a contractului este de 1,4 milioane lei. Se pare insa ca si aceasta licitatie va fi data cu dedicatie, din moment ce s-au facut criterii discriminatorii. Cum si licitatia mamut pentru proiectarea si executia pistei a fost oferita apropiatilor ministrului Relu Fenechiu, este de asteptat ca si in acest caz, sa se intample la fel", se arata intr-un articol care a aparut pe 17 iunie, in Buna Ziua Iasi.

Atacurile repetate ale cotidianului la adresa conducerii aeroportului nu au ramas fara ecou. Intr-un comunicat de presa, directorul aeroportului, Marius Bodea, spune ca toate aceste articole rau intentionate au ca scop obtinerea de anumite avantaje din partea unor potentiali ofertati si participanti.

" Indiferent de cat de tare vom fi injurati de cei care au fost deja condamnati pentru santaj, nu vom face greseala sa ne compromitem, sa cedam intereselor proprietarilor de facto ai acestui ziar. Sunt dezgustat de mizeriile si acuzele aruncate de asa-zisul ziar, fara motiv. Pe de alta parte, s-au trezit in Romania si cultivatorii de castraveti sa ofere consultanta pentru piste de aterizare-decolare a avioanelor. Este absolut nefiresc. Aceste practici trebuie stopate imediat printr-un demers legislativ", sustine Marius Bodea.  

Directorul aeroportului se referea la o societate din Tomesti, care are 3 angajati si care a sesizat Consiliul National pentru Solutionarea Contestatiilor cu privire la modul in care Aeroportul a intocmit caietul de sarcini.

Consiliul National pentru Solutionarea Contestatiilor a respins-o, pe motiv ca este nefondata. Valoarea contractului este de 1,5 milioane de lei.

Deşi prieten cu şantajistul Ghiocel Asimionesei, speculantul imobiliar Ioan Zapodeanu recunoaşte că BZI minte cu neruşinare

cuzat de toată presa onorabilă şi de mai toţi oamenii reprezentativi ai Iaşului că minte şi calomniază pe bandă rulantă, rău famatul ziar BZI este dat de gol mai nou chiar de unul din cei mai apropiaţi prieteni ai patronului. Speculantul imobiliar Ioan Zapodeanu dezvăluie, fără să-şi dea seama, cum toarnă gogoşi BZI-ul.

Zapodeanu declară pentru ediţia din 30 aprilie 2011 a ziarului Evenimentul că a cumpărat 50 de hectare de la judecătoarea Camelia Acrâşmăriţei. “Dacă ar mai avea doamna Acrâşmăriţei terenuri din acestea, aş mai cumpăra vreo zece”, spune latifundiarul (vezi detalii aici).

BZI susţine însă altceva. “In anul 2006, Zapodeanu a cumparat de la sotii Anton si Mihaela Baloiu drepturile succesorale ale acestora, ca mostenitori ai generalului Gheorghe Argesanu“, scria BZI în ediţia din 4 august 2009 (vezi detali aici).



Din moment ce însuşi Zapodeanu admite că i-a dat bani judecătoarei Acrâşmăriţei, nu soţilor Anton si Mihaela Baloiu, este clar că BZI minte cu neruşinare. Iar dacă ţinem cont că Zapodeanu este foarte bun prieten cu patronul BZI, Ghiocel Asimionesei, nesfiindu-se să se pupe cu acesta în public , recunoaşterea e cu atât mai dureroasă.

Raportul Freex Libertatea Presei in Romania 2010, in cazul abuzurilor BZI

In Raportul Freex Libertatea Presei in Romania 2010 un paragraf special este dedicat proceselor pierdute de Buna Ziua Iasi cu cei balacariti in paginile publicatiei (foto). Iata paragraful care are titlul “Buna Ziua Iasi pierde procese” si care apare la pagina 29 a raportului:
“Pe 30 martie, consilierul local iesean Sorin Ionescu a castigat procesul intentat jurnalistilor de la Buna Ziua Iasi (BZI, ziar trimis in judecata de DNA pentru santaj de presa, in anul 2005) si de la trustul Delta Press, pentru publicarea unor articole calomnioase la adresa lui, a familiei si a firmei sale. Instanta a obligat jurnalistii la plata unor daune morale in valoare de 10.000 de lei. In luna iunie, ziarul BZI a mai pierdut un proces de calomnie, intentat de omul de afaceri Danut Prisecariu. Trei jurnalisti ai publicatiei (Tudor Leahu, Constantin Mazilu, Ioana Gavriluta) au fost obligati de instanta sa plateasca daune morale in valoare de un leu, sa publice pe propria cheltuiala hotararea judecatoreasca irevocabila in BZI si in alte trei cotidiane locale si sa plateasca cheltuieli de judecata in valoare de 20.000 de lei”.
Sursa informatiei din partea a doua provine dintr-o stire postata pe iasicastiga.ro pe data de 16 iunie 2010.

Sa rasturnat caruta cu ... de la BZI

O maşină aparţinând ziarului de şantaj BZI s-a răsturnat vineri la 3 kilometri de Leţcani, spre Podu Iloaie. Potrivit poliţiei, Loganul condus de Gelu A. a ieşit de pe şoseaua europeană şi s-a răsturnat pe câmp din cauza neatenţiei şoferului. În maşină se mai afla Constantin Mazilu, unul din reprezentanţii BZI chemaţi des în judecată pentru calomnie. Mazilu a suferit răni uşoare.
(sursa foto: bzi.ro)

Tele'M îi execută silit pe soţii BZI

Zilele trecute, SC Tele'M SA, firma care administrează postul local de televiziune omonim a obţinut de la Judecătoria Iaşi o sentinţă prin care va începe executarea silită a soţilor Violeta şi Ghiocel Asimionesei.

Cei din urmă, patroni ai gazetei de şantaj Bună Ziua Iaşi, au pierdut un proces cu firma Tele'M SA şi trebuie să achite acesteia cheltuielile de judecată, lucru pe care nu l-au făcut până acum. De formalităţi se ocupă din partea reclamantului executorul judecătoresc Andrei Cezar. 

Patronul TELE M, Dănuţ Prisecariu, a obţinut sentinţe similare şi în alte procese de calomnie deschise celor de la BZI, după ce ziarul de şantajat l-a calomniat în repetate rânduri pe omul de 

Ghiocel Asimionesei dezvăluie, din prostie, că hotelul fanion al PALAS-ului este în întârziere

În dorinţa de a-l ataca pe Relu Fenechiu, BZI îi face un mare deserviciu principalului său sponsor - Iulian Dascălu. Ziarul indicat de procurorii DNA ca ocupându-se cu şantajul a găsit un mic afacerist dependent de comenzi de la firmele lui Fenechiu şi care e dispus să vorbească despre asta. Bucuroşi că au descoperit un astfel de "turnător", şantajiştii de presă au înregistrat tot ce au spus şi apoi, fără să se mai gândească au publicat povestea.

Au omis însă să taie paragraful în care afaceristul turnător dezvăluia că hotelul fanion ridicat la PALAS are o întârziere consistentă deoarece o echipă de circa 30 de muncitori, specializată pe lucrări în rigips, a plecat deoarece erau neplătiţi. (Vedeţi detaliiAICI).

NU e prima oară când prostia lui Ghiocel îl afectează pe Dascălu

BZI are la activ mai multe astfel de gafe prin care a afectat, din prostie, afacerile lui Iulian Dascălu. Legendare rămân minciunile despre "suprascrierea de 1200 de cereri pentru apartamentele de la PALAS", în condiţiile în care în realitate nu s-au cumpărat nici 40 de apartamente acolo, sau calificarea lui Iulian Dascălu drept "regele ţeparilor" (e drept că titlul a venit indirect, în contul atacurilor BZI la adresa lui Dănuţ Prisecariu, cel acuzat că e "ţepar" deoarece nu finalizezaă o clădire într-o zonă semicentrală a Botoşaniului, atac venit tocmai în perioada în care în plin centrul Iaşului Dascălu abandonase mai multe clădiri)

BZI pierde încă un proces de calomnie

Magda Olteanu, reporter la Buna Ziua Iasi, si o firma pe nume Delta Media Invest SRL, ai carei asociati sunt Violeta Asimionesei (foto) si Georgeta Climescu trebuie sa achite in solidar 2.500 de lei daune si 1.000 de lei cheltuieli de judecata unei profesoare de la UMF calomniate in mod repetat in aceasta publicatie. Asta au decis saptamana trecuta judecatorii de la Tribunalul Iasi care au examinat un recurs depus de cei de mai sus in urma unei sentinte de anul trecut a Judecatoriei. Gabriela Marinescu a intentat procesul respectiv dupa un val de materiale in care Magda Olteanu a acuzat-o de mai multe ilegalitati, facand si diferite afirmatii referitoare la viata ei personala.
Reamintim, numai în ultimul an, ziarul acuzat oficial de DNA de şantaj prin presă a pierdut o msumedenie de procese de calomnie. Printre  cei care au obţinut în instanţă confirmarea practicilor  mizerabile ale “ziarului” patronat de GHiocel Asimionesei (individ acuzat şi el de DNA de şantaj prin presă) sunt deputatul Anghel Stanciu, oamenii de afaceri Dănuţ Prisecariu şi Sorin Ionescu, jurnalistul Aurel Dobaşu,  profesori de la UMF şi alte persoane din Iaşi.

Sageata lui Ghiocel!!!

Cistigatoarea "licitatiei" de la Gara, condamnata pentru inselaciune
Autor: Marius MARGINEANU
In anii '90, Georgeta Climescu insela banci prin falsuri. A fost condamnata la doi ani cu suspendare, desi primele instante din Iasi au dat pedepse cu executare. Climescu a incercat sa se sustraga de la cercetari. Totusi, asociata familiei Asimionesei a stat un an dupa gratii, fiind arestata preventiv.
Cea care acum a reusit sa puna mina pe o mina de aur linga Gara pentru citi­va lei a fost condamnata in 1999 la doi ani de inchisoare, pentru fals intelectual, uz de fals, inselaciune, intocmirea incompleta de evidenta contabila, declararea fictiva a sediului societatii, efectuarea cu stiinta de inregistrari inexacte. Georgeta Climescu a stat aproximativ un an in spatele gratiilor, in arest preventiv, atit in Penitenciarul de Maxima Siguranta Iasi, cit si la Jilava. Pedepsele cu executare primite la primele instante au tot scazut pina au ajuns la doar doi ani cu suspendare, sentinta data la Curtea de Apel.
Astfel, afacerista asociata cu familia Asimio­nesei are un trecut ce o "recomanda“ pentru afaceri. Chiar daca a fost reabi­litata in 2004, iar cazierul i-a fost spalat, sentintele instantelor iesene ramin. In dosarul Georgetei Climescu apare si Ghiocel Asimionesei care, in calitate de martor, sustine despre vi­itoarea asociata a sotiei sale ca "nu pre­zenta credibilitate“. De altfel, patronul foii BZI, lacatusul mecanic Ghiocel Asimionesei, ii cara tigarile Georgetei Climescu.
Georgeta Climescu, apropiata familiei Asimionesei, a fost condamnata in 1999 la doi ani de inchisoare. Ea este cea care, acum, prin intermediul firmei Grafic Beta Invest, a pus "taxa de sme­cher“ in parcarea de la Gara, dupa ce a cistigat licitatia organizata de CFR, la care a participat de una singura. Con­form rechizitoriului intocmit de procurorii de la Parchetul de pe linga Tribunalul Iasi, Georgeta Climescu (52 de ani) a luat un credit pe care l-a folosit in alt scop decit cel mentionat in fata functionarilor bancari si, mai mult, aceasta nu a returnat banii.
Procurorii au aratat ca, in decembrie 1994, Geor­geta Climescu, in calitate de ad­ministrator al firmelor En Vol si Selma Group SRL, l-a cunoscut pe Daniel Octavian Spaiuc, administratorul SC Roctavy Styl SRL.
Potrivit anchetatorilor, cei doi au pus la cale un plan prin care ar fi urmat sa ia un imprumut de 10 milioane de lei vechi de la Banca Comerciala "Ion Tiriac“. Oamenii legii au aratat ca, desi au declarat in acte ca imprumutul era destinat amenajarii unui spatiu pe strada Nicolina, destinat tranzactiilor comerciale, cei doi au folosit banii obtinuti in interes perso­nal.
Reteta inselaciunii
Procurorii ieseni au stabilit faptul ca, in 1995, Climescu si Spaiuc au solicitat un credit bancar de 10 mi­lioane de lei - adica valoarea unui apartament cu doua camere la acea vreme. Conform anchetatorilor, in urma unui contract de colaborare incheiat intre Climescu si Spaiuc, cei doi au intocmit actele necesare pentru obtinerea creditului bancar.
In acest scop, au obtinut si acordul a doua familii, care si-au gajat apartamentele pentru garantarea imprumutului. Creditul bancar nu putea fi folosit in alt scop decit in cel mentionat, Climescu si Spaiuc neputind scoate bani lichizi din banca. Procurorii au aratat ca, pentru a beneficia de bani, cei doi au apelat la citeva subterfugii.
"Georgeta Climescu a intocmit doua dispozitii de plata, datate cu 17 si 21 februarie 2005, in care Daniel Spaiuc a men­tionat in mod nereal faptul ca, in baza facturilor, SC Roctavy Styl SRL a receptionat de la firma Selma Group SRL articole de sticlarie si portelan, in valoare totala de aproximativ 9 mi­lioane de lei. Pentru ca mentiunile din dispozitiile de plata sa para reale, Climescu a emis 3 facturi, in care a mentionat in mod nereal faptul ca a livrat produsele de sticlarie catre Roctavy Styl SRL, cu facturi pe care Spaiuc le-a semnat, cunoscind ca sint false“, au aratat procurorii.
Acestia au precizat ca, dupa intocmirea actelor, cei doi le-au inminat unui inspector de credite de la Banca "Ion Tiriac“, iar imprumutul a trecut in contul SC Selma Group SRL, deschis la Credit Bank. Ulterior, cei doi au scos banii si i-au impartit, cheltuindu-i in cu totul alte scopuri decit cel mentionat in documentatia inaintata bancii.
Cu banii de la banca a cumparat tigari de la lacatusul mecanic Ghiocel Asimionesei
Tarasenia a iesit la iveala pentru ca cei doi nu au mai platit ratele la banca. "Georgeta Climescu mai avea datorii si la alte banci, motiv pentru care nu a achitat ratele si dobinzile catre Banca Comerciala «Ion Tiriac», dupa care si-a parasit domiciliul, sustra­gin­du-se de la urmarirea penala. Paguba nu a fost recuperata. De asemenea, s-a constatat ca numita Georgeta Climescu nu a intocmit acte de evidenta primara pentru Selma Group SRL si En Vol SRL, pentru a impiedica verificarea financiar-contabila si pentru a nu i se putea stabili taxele si impozitele datorate. S-a mai constatat ca aceasta nu a declarat schimbarea sediului initial. Totodata, la transfe­rarea sumei de peste 9 milioane de lei in contul personal de la Credit Bank, dispozitiile de plata si facturile men­tionate erau intocmite cu date false“, arata procurorii in rechizitoriu.
Repre­zentantii Bancii "Ion Tiriac“ au investigat ce s-a intimplat cu imprumutul acordat si au descoperit ca acestia au folosit banii in alte scopuri. Astfel, conform anchetatorilor, Georgeta Cli­mescu ar fi cumparat tone de tigari de la fabrica la care lucra ca lacatus-mecanic chiar Ghiocel Asimionesei, actualul sef al gazetei "Buna Ziua Iasi“.
Prima pedeapsa: 3 ani si 6 luni cu executare. Cea definitiva: doar 2 ani cu suspendare
Procurorii ieseni au acuzat-o pe Georgeta Climescu ca i-ar fi dat si mita in valoare de 700.000 de lei inspectorului de la Banca "Ion Tiriac“, pentru ca acesta sa-i faciliteze obtinerea creditului. Ulterior, anchetatorii au eliminat aceasta acuzatie din lipsa de probe, in ciuda faptului ca Daniel Spaiuc, asociatul Georgetei Climescu, a sustinut ca ar fi primit banii de la aceasta, pentru a-i da functionarului bancar.
Oa­menii legii nu au dat de Climescu pina pe data de 30 aprilie 1998, atunci cind au si arestat-o. Initial, magistratii de la Judecatoria Iasi au condamnat-o pe Georgeta Climescu la 3 ani si 6 luni de puscarie cu executare. Aceasta a facut apel, iar judecatorii de la Tribunalul Judetean i-au redus 4 luni din pe­deapsa, dar au dat o condamnare tot cu executare.
In final, pe 29 august 1999, aproape de finele vacantei judecato­resti, magistratii de la Curtea de Apel Iasi au dispus eliminarea unui spor de un an si doua luni din pedeapsa. Astfel, judecatorii au redus sentinta la doi ani de inchisoare, dar cu suspendare. La data respectiva, limita maxima la care se putea da o pedeapsa cu suspendare era exact de doi ani de inchisoare, orice pedeapsa mai mare fiind cu executare. In acelasi timp, judecatorii au dispus punerea de indata in libertate a celei care fusese arestata preventiv, dupa mai bine de un an petrecut in spatele gratiilor.
In faza de recurs, la Curtea de Apel, avocatul Georgetei Climescu le-a cerut judecatorilor sa aiba in vedere si faptul ca aceasta ar avea probleme de ordin medical, sustinind ca clienta sa a petrecut aproape un an la Spitalul Penitenciar Jilava. In 2004, Climescu obtinut reabilitarea din partea instantei pentru condamnarea pe care a avut-o.
www.ziaruldeiasi.ro 

Santaj 1998

Cum şi-a început cariera de şantajist Ghiocel Asimionesei

Un articol publicat acum 13 ani de Evenimentul Zilei arată cum şi-a început cariera singurul patron de presă trimis în judecată de DNA pentur şantaj - Ghiocel Asimionesei. Reproducem mai jos, integral, articolul în cauză, cu menţiunea că texte similare vor fi reprodus eîn zilele următoare.
Sub "cupola" PNŢCD, la Iaşi se dezvoltă Mafia ţigărilor româneşti În mass-media, cele mai vehiculate nume de societăţi comerciale sunt cele cu probleme: mişcări sindicale şi greve, blocaje care le aruncă în pragul falimentului, pierderea surselor de materii prime ieftine sau a pieţelor tradiţionale de desfacere, perspectiva lichidării. Însă de foarte puţine ori a fost luată în discuţie situaţia unei întreprinderi rentabile care sunt mult mai atractive pentru investitori, speculanţi, angajaţi şi directori. Cu toţii - interesaţi să "tragă" cât mai mult profit din poziţia pe care o deţin. Astfel se petrec lucrurile cu una dintre cele mai rentabile activităţi de producţie din ţară: cea a ţigărilor. În ciuda concurenţei importurilor străine (cu sau fără timbru), ţigările tradiţionale româneşti domină piaţa românească. În consecinţă, în jurul Regiei Autonome a Tutunului s-au concentrat, mai totdeauna, interese economice subsumate structurilor politice. Multiplele presiuni exercitate asupra acestei industrii ameninţă să transforme o afacere rentabilă într-un faliment răsunător. Preţ pe care sunt gata să-l plătească toate părţile interesate. Spre a nu renunţa la propriile avantaje. Interesele externe de cucerire a pieţei, afacerile conjugate ale salariaţilor, demersurile pentru cumpărarea la preţuri scăzute a unor fabrici de ţigări, cvasimonopolul mafiei distribuitorilor, în special arabi, au generat o situaţie greu de descris la Fabrica de Ţigarete Iaşi. Şi cum un director înregimentat politic, novice în "smenuri", implicat el însuşi în afaceri, este uşor de compromis şi de manevrat, mafia ţigărilor şi-a strâns forţele, pentru a distruge şi a controla fabrica ieşeană. Şi, astfel, producţia de ţigări româneşti. Două fabrici de ţigări funcţionează în afara regiei. Statul român îşi păstrează, în domeniul tutunului, prerogative extrem de importante: în primul rând - impozitarea oricărui pachet distribuit prin timbrul special aplicat; apoi - controlul asupra producţiei de tutun, prin subordonarea tuturor fabricilor de acest tip Regiei Autonome a Tutunului. Orice colaborare internaţională a fost direcţionată către aceste fabrici, aflate la Târgu Jiu, Timişoara, Râmnicu Sărat, Sfântu Gheorghe, Iaşi şi Bucureşti. A fost concretizat un singur contract, cu firma grecească "Papastratos" - la Râmnicu Sărat. Firma grecească a purtat tratative avansate, înaintea alegerilor din 1996, cu fostul director al Fabricii de Ţigarete Iaşi, Traian Teodor.
Între timp însă, acest declarat monopol al tutunului a dispărut în fapt. La marginea Bucureştiului, pe şoseaua de centură dinspre Otopeni, a apărut fabrica "RGS Industries", o manufactură care produce ţigaretele "Bran". Marca este înregistrată sub licenţa "RGS Holding Ltd." - Marea Britanie. Ţigara fără filtru este produsă în România. Manufactura iniţială s-a extins în prezent, semn al prosperităţii afacerilor. Potrivit specialiştilor Regiei Tutunului, afacerea a fost pusă la punct de doi arabi, unul - director şi altul - patron. Directorul şi-a făcut studiile în România. Cei doi au negociat constituirea fabricii la Praga, la reuniunea producătorilor de ţigări din Europa. Fabrica funcţionează cu loturi gata formate. Ea beneficiază de o linie de confecţionat "ITM" ultraperformanţă şi de o linie de împachetat mai modestă. Ţigări "Bran" se află pe piaţă cu timbru în regulă. Deci fabrica respectivă beneficiază de toate aprobările de funcţionare. Această societate are relaţii directe cu regia, vânzându-i acesteia tutun. Şi la Iaşi, construcţia unei fabrici particulare de ţigări a intrat în linie dreaptă. Noua construcţie aparţine SC "Romold" SRL, patronată de Vladimir Filat, un tânăr de 28 de ani de origine basarabeană, aflat, în repetate rânduri, în atenţia SRI. Firma respectivă gestionează fonduri enorme, de provenienţă incertă. După ce a cumpărat SC "Dosoftei", fosta tipografie de stat din Iaşi, Vladimir Filat a reuşit să-şi transforme calitatea de distribuitor al ţigării "MT" - "Moldavian Tabac" - în cea de proprietar al unei fabrici de ţigări la Iaşi, pe Strada Chişinăului. Deja noua fabrică a dobândit avizul de mediu, un prag greu de trecut pentru fabricile de ţigarete româneşti în funcţiune. Spre deosebire de "RGS Industries" şi de ţigara "Bran", a cărei formulă nu se ştie unde este preparată, fabrica "Romold-MT" are o linie primară "ITM" - Olanda şi fabrică reţeta chiar în ţară. Pentru comparaţie, fabrica ieşeană a reuşit să aducă, recent, linia de împachetat "ITM", pe lângă cea de confecţionat, pe care o deţinea deja, de la acelaşi producător olandez. Fabrica ieşeană nu deţine linia principală, aducând loturi de tutun gata formate la alţi producători. Amânarea sosirii liniei principale cu aproximativ şapte luni a fost posibilă prin blocarea unui credit, de către directorul regiei, Valeriu Sima.
"Romold" a planificat falimentarea şi cumpărarea fabricii de stat Abil condusă din umbră, SC "Romold" SRL a reuşit să obţină sprijinul celor mai importante personalităţi ieşene. Astfel, pe lângă consilierea directă din partea fostului director al fabricii de stat ieşene, Traian Teodor, "Romold" a obţinut consilierea economică a lui Paul Badragan, inspector şef al corpului de experţi economici, asociat al firmei "Frarom", care distribuie ţigări de ani buni. De asemenea, a fost "racolat" în organigramă Florin Dascalescu, în vârstă de 35 de ani. El a devenit director al "Romold", după ce a parcurs o traiectorie nu lipsită de sinuozităţi pe la filiala din Chişinău a Băncii "Dacia Felix", iar, ulterior, pe la o firma particulară producătoare de sisteme de alarmă. Actualul director al fabricii ieşene, Adrian Cotoros, ne-a dezvăluit că a fost şi el invitat să lucreze la noua firmă, sub avertismentul că "fie urcă în barcă, fie este luat de val". Potrivit directorului ieşean, din discuţia respectivă s-au conturat două perspective: fie cumpărarea din câteva luni a fabricii - care nu are linie primară, iar creditul pentru această achiziţie a fost blocat de însuşi directorul regiei -, fie cumpărarea, după o retehnologizare care ar permite controlul complet asupra tuturor tipurilor de ţigări produse în România. În ambele cazuri, devine extrem de important ca directorul în funcţie să coopereze, acceptând ca prepararea loturilor pentru fabrica de stat să se facă pe linia principală a "Romold". Ori că "MT" se va produce pe liniile Fabricii de Ţigarete Iaşi privatizate, ori, în cazul al doilea, mai costisitor, pe cealaltă linie, completată cu partea de confecţionat şi de împachetat, pe care "Romold" nu o deţine încă. De altfel, potrivit declaraţiilor directorului Cotoros, în momentul când a fost chemat la directorul general al regiei, Valeriu Sima, pentru a i se solicita imperativ demisia, la uşa se aflau Szelico Stancovici şi Adrian Milandru, reprezentanţii firmei "ITM" – Olanda pentru Europa de est, care ştiau că schimbarea directorului însemna două noi utilaje vândute către "Romold". Cei doi au zburat imediat la Chişinău, acolo unde se ţin frâiele reale ale conducerii firmei lui Vladimir Filat. Aceeaşi conducere care, pentru a-şi asigura susţinerea politică în orice condiţii, a subvenţionat biroul senatorial de la Iaşi al lui Varujan Vosganian, preşedintele Comisiei de buget-finanţe-bănci din Sena¬tul României. În timp ce directorul Florin Dăscălescu a ajuns vicepreşedinte al ApR Iaşi.Nu întâm¬plător, prin Iaşi (deşi ţigareta "MT" nu este căutată iar "Romold" a achiziţionat de la Ministerul Finanţelor timbre de câteva zeci de miliarde de lei) au apărut ţigări "MT" fără timbru, distribuite la chioşcurile firmei "Frarom", aparţinând lui Ioan Golovcenko, lui Paul Badragan şi lui Dan Gheorghiu.
Mafia arăbească a monopolizat distribuţia de ţigări Fabrica de Ţigarete Iaşi produce, zilnic, 12 tone de ţigări, având un rulaj de 1,5 miliarde lei pe zi. Pe trimestrul al doilea al anului 1997, distribuţia era asigurată prin nu mai puţin de zece firme ale unor patroni arabi, care "făceau legea". Ei obţineau contracte pentru cantităţi mari de ţigări - 60 tone -, pe care nu le onorau decât în ajunul scumpirilor. În rest, scopul era acela de a acapara întreaga distribuţie a fabricii ieşene, prin concurenţa neloială cu ceilalţi distribuitori şi cu reţeaua fabricii. Importul de tutun este una dintre cele mai rentabile afaceri. Atât de rentabilă încât a devenit convenabil ca, în baza câştigurilor din acest import şi a vânzărilor către fabrică, firmele angro arabe să distribuie ţigări sub preţul de fabricaţie, pentru a-i scoate de pe piaţă pe oamenii de afaceri români şi pe alţi mici distribuitori individuali. Firmele "MAZ International", "Rosita", "Semiramis", "Zyad comp ex", "Topzico", dacă ar fi să cităm doar firmele ieşene ale distribuitorilor angrosişti arabi de ţigări româneşti, alături de "Brico Center" (o firmă puternică la nivel naţional, care distribuie ţigări din toate fabricile regiei, blocând sau încurajând vânzările uneia sau alteia dintre fabrici în funcţie de propriile interese) au fost surprinse vânzând sub preţul de producţie. Astfel, într-un proces verbal al fabricii ieşene de ţigarete se notează că, în octombrie 1997, firmele "Rosita" şi "Semiramis" au vândut pachetul cu "Carpaţi" de 1746 de lei - preţ de producţie - cu 1670 lei, în angroul ieşean "Siraj". Scopul era clar: prin intermediul aprovizionării cu tutun şi al monopolului pe distribuţie, să controleze Fabrica de Ţigarete Iaşi.
Angajaţii şi directorul Fabricii de Ţigarete Iaşi au propriile afaceri Dar nici un distribuitor din afara fabricii nu ar fi putut să pună la punct monopolul pe distribuţie şi controlul asupra fabricii fără susţinerea angajaţilor din interior. Iar aceştia şi-au derulat afacerile prin firme proprii sau ale rudelor, ori prin firme cu patroni arabi. În ajunul scumpirilor, şeful de depozit livra ţigări din producţia curentă ori din stocuri, în limitele cantităţilor contractate, unor clienţi privilegiaţi. A fost cazul firmelor de distribuţie "Nistor Comp", a lui Ştefan Nistor, şef-adjunct al compartimentului administrativ al fabricii, al firmei "Afrodita", aparţinând lui Stelian Avadanei, şef al compartimentului administrativ al fabricii, "Pinax" SRL, care îl are drept asociat pe Octav Pompierescu, şeful atelierului electrotehnic al fabricii, "Delta Asim" SRL, "Viosin" şi altele, firme ale lui Florin Asimionesei, şeful depozitului produse finite, considerat un adevărat "tartore" al mafiilor cu ţigări din jurul Fabricii de Ţigarete Iaşi. Pe de altă parte, nici directorul fabricii nu a scăpat de acuzaţia că ar face afaceri personale pe spatele fabricii. Drept argument s-a adus o tranzacţie de achiziţionare a unei cantităţi enorme de adeziv special, cumpărată de la firma "Printex" Piatra Neamţ, aparţinând lui Liviu Tocu, fratele deputatului PDSR Costel Tocu, patron, la rândul său, al "Simpex" Piatra Neamţ, a cărei filială ieşeană l-a avut drept director tocmai pe Adrian Cotoros. Conform rezultatelor controlului regiei, care a stopat derularea contractului la un anumit moment dat, directorul Cotoros are în depozite o cantitate de adezivi suficientă pentru doi ani şi jumătate, în condiţiile în care termenul de garanţie expiră în şase luni, iar linia de împachetare abia se montează. Acestei afaceri i se adaugă depozite angro cu vânzare, deschise de către director în mai multe locuri din ţară, prin care particulare. De notorietate a fost cel de pe strada Ştefan cel Mare, din Piatra Neamţ, amenajat în locuinţa părinţilor săi. Cum, pe lângă deputatul Tocu, un anuar al parlamentarilor îl indica pe controversatul Gabriel Bivolaru ca fiind angajat la o firma a fraţilor Tocu, a fost de ajuns ca scandalul să ia turnură politică. Cotoros a fost acuzat de rivalul său, Asimionesei, că face afaceri cu PDSR, în timp ce el însuşi reprezintă interesele PNŢCD în fabrică. De aici nu a fost decât un pas pentru ca tot conflictul să răbufnească în sânul PNŢCD. Partid care conjuga interesele din cadrul Fabricii de Ţigarete Iaşi.
Scandalul de la Fabrica de Ţigarete Iaşi s-a mutat în sânul PNŢCD Afacerile de la Fabrica de Ţigarete Iaşi nu ar fi ieşit la iveală dacă nu ar fi răbufnit interese de partid. Totul a pornit de la operaţiunea condamnată, la timpul ei, de presa locală şi de Vasile Lupu, liderul filialei Iaşi şi vicepreşedintele naţional al PNŢCD, în spatele şi în numele căruia au fost orchestrate toate aceste schimbări şi lupte intestine. Astfel, un simplu vulcanizator la Fabrica de Ţigarete Iaşi, Gabriel Brinzaru, înscris în PNŢCD din 1992, activist în campania electorală, a fost numit, peste noapte, consilier economic personal al deputatului Vasile Lupu, "ca să aibă şi el ceva", după cum ne-au declarat surse din biroul de conducere al PNŢCD. În 1996, el l-a adus în PNŢCD şi pe Florin Asimionesei, lăcătuş cu opt clase, un vecin şi prieten. Acesta a devenit, ulterior, vicepreşedintele organizaţiei de muncitori a partidului. În campania electorală, Asimionesei şi-a pus la bătaie întreaga pricepere, maşina - un Cielo mov - şi chiar banii, aflându-se tot timpul pe postul de aghiotant al lui Vasile Lupu. Cei doi, angajaţi la "Ţigarete" Iaşi, împreună cu alţi colegi de partid - printre care un vicepreşedinte al organizaţiei judeţene la acea vreme, care şi-a propus şi a tras iţele pentru schimbarea preşedintelui Consiliului Judeţean, Liviu Antonesei - au început să facă ordine în industria ieşeană, împărţind posturi, schimbând directori, forţându-i pe alţii să angajeze sau să promoveze în funcţii membri ai PNŢCD. Astfel s-au petrecut lucrurile şi în cazul lui Adrian Cotoros, directorul actual de la Fabrica de Ţigarete Iaşi. După propriile relatări, încă din decembrie 1996, Gabi Brânzaru i-a propus, în numele său şi al prietenului Asimionesei, „să-l facă director la Ţigarete”. La acea dată , Cotoros a acceptat formal. Întâmplarea a făcut ca numirea să vină abia în iunie, când fostul director a fost demis. Între timp, la propunerea PNŢCD, Adrian Cotoros devenise directorul Directiei de Tineret şi Sport a judeţului. El a părăsit această funcţie pentru Fabrica de Ţigarete Iaşi. Bunele relaţii nu au dăinuit în fabrică dectâ atâta vreme cât noul director a jucat după cum i-a cântat Asimionesei.
Un lăcătuş cu opt clase a învârtit pe degete conducerea regiei şi pe cea a PNŢCD Scandalul a degenerat când Asimionesei a început să fie controlat la depozit: a fost declasat tutunul adus de firma sa de la "Semiramis", pentru aprovizionare, au fost suspendate sau reduse cantitativ o serie de contracte, iar oamenii săi au fost daţi afară de director. Prin intermediul cuvintelor magice "consilier economic al lui Vasile Lupu", Asimionesei a reuşit să obţină contracte avantajoase pentru firme clientelare, trecând peste directorul Cotoros. El s-a lăudat că va obţine (şi chiar a obţinut) de la directorul de marketing al regiei, Aurel Milea, achiziţionarea unei cantităţi de tutun. Noul director a descoperit şi alte matrapazlâcuri ale colegului său ţărănist. Rând pe rând, probele şi declaraţiile oamenilor din fabrică s-au adunat. A fost sesizată poliţia. În noaptea de 31 august spre 1 septembrie 1997, în ajunul unei scumpiri, soţia lui Florică Asimionesei tăia chitanţe, pe firma proprie, în biroul soţului ei, din fabrica de stat. Ea era înregistrată cu o maşină intrată la încărcat. Dar fabrica a fost părăsită, potrivit actelor de la poartă, de şase maşini ale firmei "Delta Asim" pline cu ţigări. După ce a fost sesizată poliţia, între cei doi ţărănişti a izbucnit războiul. Dar Asimionesei a primit sprijin direct şi de la directorul regiei, Valeriu Sima. La presiunile şi la sugestiile lui, Sima a semnat, făcând abstracţie de acceptul directorului fabricii ieşene, un contract de distribuţie de ţigări în favoarea firmei "Spontan", a lui Viorel Cosma, unul dintre clienţii lui Asimionesei. Apoi a fost demis contabilul şef, în locul acestuia fiind numită verişoara lui Asimionesei, Petronela Şerban, în vârstă de doar 26 de ani, fără experienţă în contabilitate. Numirea s-a făcut deşi la concurs ea ocupase locul doi, după fostul contabil şef al "Preboc" SA, o femeie în toată firea şi cu toate atuurile profesionale. La fel, a fost blocată reducerea de personal din fabrica ieşeană, pe listă aflându-se toţi angajaţii care aveau firme de distribuţie, inclusiv Asimionesei. Directorul general a revocat decizia peste capul directorului Cotoros. Actualul director al fabricii ieşene nu l-a mai putut schimba din funcţie nici pe juristul fabricii, cel care s-a opus disponibilizării afaceriştilor. În schimb, Asimionesei a avut grijă să-i strecoare lui Sima vestea că PNŢCD discută despre înlocuirea sa cu Cotoros. Valeriu Sima are şi el propriile interese. După ce directorul ieşean nu i-a respectat cerinţa, ca un anumit utilaj să fie cumpărat de la firma germană "Hauni" - câştigătorul licitaţiei fiind "ITM", a cărei ofertă era mai avantajoasă şi care avea deja un utilaj în fabrică -, vestea adusă de Asimionesei, cunoscut de directorul regiei drept "omul de încredere" al lui Vasile Lupu, nu a făcut decât să pună paie pe foc. De altfel, Cotoros se afla într-o postură extrem de incertă, din cauza afacerilor făcute deja publice. Totuşi, blocând creditul Fabricii de Ţigarete Iaşi pentru linia "ITM" de formare, Sima a permis ca, în eventualitatea unei apropiate privatizări, fabrica să devină extrem de vulnerabilă.
Mafia îşi doreşte organ de presă. Toţi cei implicaţi în scandalul Fabricii de Ţigarete Iaşi, în racolarea de directori de la PNŢCD şi în efectuarea de schimbări bazate pe raţiuni de partid au fost mustraţi, în şedinţele de birou, de către Vasile Lupu. Totuşi răul a fost săvârşit. Bulgărele de zăpadă aruncat la vale, o dată cu promovarea şi cu aducerea în prim planul organizaţiei PNŢCD Iaşi a lui Asimionesei şi a lui Brânzaru, continuă să se rostogolească. Cum întreaga tărăşenie nu avea greutate fără un organ de presă, Asimionesei a constituit, împreună cu patronul lanţului de magazine universale "Rodex", Constantin Iuraşcu, primul supleant pe lista de candidaţi la Senatul României din partea CDR, şi cu participarea finului lui Vasile Lupu, Daniel Niţoi, agenţia de presă "Prima Press", care-şi propune să lanseze cotidianul "Ziua de Iaşi". Şi Daniel Niţoi este un bun cunoscător al Fabricii de Ţigarete Iaşi. El este interesat în privatizarea fabricii: tatăl său este beneficiar virtual al unor sume colosale, pentru o invenţie aplicată în toate fabricile din cadrul regiei, invenţie care, tradusă în bani, potrivit decretului din 1990 al guvernului provizoriu Român relativ la inventatori, i-ar aduce acestuia o majoritate clară de acţiuni. Sub presiuni diverse, mâncată din exterior de mafia arabă a distribuitorilor, iar din interior de firmele propriilor angajaţi, reveniţi în posturi prin anularea unei decizii de concediere de către directorul regiei, în faţa viitoarei concurente cu fabrica particulară de ţigarete, care va funcţiona în ciuda monopolului, în pragul cumpărării de către concurentă şi gata să fie sfâşiată de certurile interne ale structurilor de afaceri adăpostite sub pălăria PNŢCD, Fabrica de Ţigarete Iaşi îşi trage cu greu sufletul, condusă de un şef de depozit cercetat de poliţie şi de un director ameninţat cu demiterea.
Evenimentul zilei (Bucureşti), 9 Februarie 1998

Preluare http://www.iasicastiga.ro/ 11 Iunie 2009

Salvati Presa!

Dragi ieseni,
Incetul cu incetul, presa normala dispare.
Dupa Jurnalul de Est acum se inchide si Ieseanul.
Ramane doar aceasta scursura, finantata din si pentru santaj.

Nu mai cumparti si nu mai cititi aceasta zoaie!
Doar asa le va scadea puterea. 

De ce a atacat BZI fostii sefi de la CFR!

V-au pus "taxa de smecher" la Gara
Autor: Marius MARGINEANU

Cum si cu complicitatea cui a reusit singurul patron de ziar din tara judecat pentru santaj prin presa, Ghiocel Asimionesei, sa dea zilele trecute o lovitura de miliarde la CFR Iasi?

O firma apropiata patronului cotidianului "Buna Ziua Iasi", fosta "Ziua de Iasi", a cistigat in mod dubios si revoltator licitatia - fantoma pentru inchirierea parcarii de peste 2.000 de metri patrati de la Gara Mare. Practic, firma doar a pus o ghereta la intrarea in parcare si, fara nici cea mai mica investitie, percepe "taxa de intrare" de un leu la orice masina.

Pretul pentru care a inchiriat parcarea - 3,5 lei/metru patrat/luna - este de 13 ori mai mic decit pretul pietei. Firma recupereaza banii dati pe o luna in doar 2-3 zile. Culmea este ca afacerea a fost gindita, chipurile, sa aduca CFR, societate aflata pe buza prapastiei, venituri suplimentare. Revoltator este ca CFR le-a cerut locatarilor din blocurile din zona 250 lei/luna pentru un loc de parcare, ca "tarif social", in timp ce firmei i-a dat cu 60 lei/locul, la o mascarada de licitatie. Ce rol au avut in aceasta afacere puturoasa Dan Carlan, liderul PDL Iasi, si Constantin Axinia, secretar de stat la Transporturi si fost sef al CFR Iasi?

O firma din Iasi a dat un adevarat "tun" la Gara. O parcare spatioasa din cea mai tranzitata zona din municipiu a fost inchiriata pe o suma simbolica pentru clientela politica a partidului de guvernamint, PDL. Patronul unui ziar cu tiraj de pina in 500 de ziare, specializat in scandaluri si atacuri murdare, pare a fi principalul beneficiar al unei afaceri de zeci de miliarde de lei vechi.
Afacerea a fost incheiata "pe sub masa", sub umbrela unei licitatii la care pina la urma nu a mai ramas decit un singur participant. In 24 de ore s-a tinut si licitatia si s-a semnat si contractul. Firma care a tras lozul cistigator se numeste Grafic Beta Invest din Iasi.
Mediatizare la gazeta de perete
Licitatia organizata pentru inchirierea parcarii din fata Garii, de peste 2000 de metri patratI, ridica foarte multe semne de intrebare. Procedura a fost anuntata doar pe site-ul CFR.
Conform regulamentelor de la Caile Ferate, licitatia a fost anuntata si la afisierul din fata sediului Regionalei CFR Infrastructura. "Atit se cere in cazul CFR la organizarea de licitatii pentru inchirierea de spatii", a declarat Cristian Ghibu, fost director al regionalei CFR Infrastructura.
Practic, inca de la inceput a fost sugrumata o posibila concurenta prin lipsa de mediatizare. La procedura s-au inscris totusi doua societati: Grafic Beta Invest si firma Barton SRL. Surse din cadrul CFR sustin ca a doua societate s-a retras de la licitatie. Astfel, pentru o adevarata mina de aur a ramas in cursa doar firma Grafic Beta Invest.
Conform datelor de la Registrul Comertului, actionari la aceasta firma sint Ioan Besleaga si Georgeta Climescu. Sa fie acesti doi cvasinecunoscuti atit de norocosi? Exclus. Climescu apare ca actionar si la firma Delta Press, care editeaza cotidianul "Buna Ziua Iasi", firma controlata in realitate de Ghiocel Asimionesei, dar si la firma Elegant Stil Conf, alaturi de Violeta Asimionesei, sotia patronului de la cotidianul "Buna Ziua Iasi", fostul "Ziua de Iasi". In joc era o suprafata de teren de 2.160 mp situata chiar in fata Garii.
Pret de 13 ori mai mic decit cel al pietei
Pretul de pornire la licitatie ridica alte mari semne de intrebare. Pentru o parcare gata amenajata, cu bariera la intrare, marcaj rutier, proaspat asfaltata, s-a cerut o chirie lunara de 3,3 lei/mp fara TVA. Cum un loc de parcare are acolo 18 mp, rezulta ca licitatia a pornit de la 59,4 lei/loc/luna. Pretul este insa extrem de mic, avind in vedere veniturile pe care le poate aduce un loc de parcare in fata Garii.
Prin comparatie, la aceeasi licitatie parcari din zona Garii Nicolina au fost scoase la licitatie cu 7 lei/mp/luna, in conditiile in care traficul este de departe mai scazut fata de Gara Mare. Practic, orice iesean care vine la Gara trebuie sa parcheze acolo. La fel, oricine doreste sa astepte pe cineva la Gara, locuieste in zona sau doar are treaba la institutiile de acolo.
Mai mult, cu lipsa tot mai acuta a locurilor de parcare inregistrata in Iasi, 120 de astfel de spatii asigura un venit important. Cu toate acestea, CFR Infrastructura a pornit licitatia de la mai putin de 60 lei/luna. Cu doar jumatate de an in urma, fosta conducere a Regionalei CFR Infrastructura a scos la licitatie in jur de 30 de locuri de parcare din fata Garii. Locurile erau destinate iesenilor care locuiesc in zona. CFR le facea practic o concesie, lasind posibilitatea de a plati abonamente. Pretul de pornire la aceste licitatii a fost de peste patru ori mai mare decit cel de acum, chiar daca acum se inchiria unei firme care sa valorifice spatiul pentru venituri suplimentare.
Astfel, CFR a scos la licitatie pentru firme cu un pret de 60 lei/luna, iar pentru locatari cu 250 lei/luna. Intre timp insa s-a schimbat si conducerea CFR. In locul liberalului Cristian Ghibu a fost numit democrat-liberalul Sorin Flutur. "Am facut un studiu de piata atunci. Pretul de 250 lei/loc/luna era un minim. La Iasi, la privatI, locurile de parcare ajung si pina la 800 lei/loc/luna. Pina la urma am renuntat la a scoate la licitatie locurile. Au fost facute presiuni", a explicat Ghibu, fara a detalia insa natura presiunilor. Acestea au fost insa fatise: "Buna Ziua Iasi" a scris nenumarate articole, de o virulenta neobisnuita, la adresa sefului CFR Iasi, Cristian Ghibu.
Profit de 900%
Licitatia pentru parcare a avut loc asadar intr-o discretie totala, pe data de 28 mai. Nu a fost nici o surpriza cind a fost declarata cistigatoarea. Firma Grafic Beta Invest a cistigat licitatia cu o oferta de 3,5 lei/mp/luna, fara TVA. Pretul este cu 0,2 lei/mp/luna mai mare decit cel de pornire. Aceste informatii au fost obtinute de la Biroul de Presa al Companiei Nationale de Cai Ferate.
"SC Grafic Beta Invest a adjudecat licitatia publica deschisa cu strigare pentru suma de 7.560 lei/luna, plus TVA", se arata in adresa trimisa redactiei "Ziarul de Iasi". In aceeasi adresa se mentioneaza si data la care a fost semnat contractul: 29 mai. Astfel, la nici 24 de ore de la organizarea licitatiei, firma Grafic Beta Invest a devenit chirias cu acte in regula, iar iesenii cotizau deja la profitul societatii. Nu s-a asteptat nici macar o perioada de contestatii, nimic.
Contractul semnat de firma paravan a patronului de la "Buna Ziua Iasi" asigura un trai fara griji. Astfel, pentru cele 120 de locuri de parcare firma plateste lunar aproape 9.000 lei, cu tot cu TVA. Alte costuri ale societatii sint doar cele legate de omul care taie biletele si biletele in sine. "Eu asfaltasem parcarea de acolo. Am pus si barierele. Nu mai trebuie nimic", a adaugat Ghibu.
Taxa de parcare este acum de un leu/ora. Oricine are treaba pe la Gara si vine cu masina trebuie sa foloseasca parcarea gestionata de firma Grafic Beta Invest. Societatea ofera servicii de incasat banii 24 de ore din 24. "Din acea parcare se pot incasa si 30.000 lei/luna. Nu sint locuri de parcare in zona", a adaugat Ghibu.
Traficul din zona Garii este foarte intens. Simple calcule matematice arata ca firma isi recupereaza chiria achitata in doar citeva zile, restul incasarilor reprezentind profitul societatii. Astfel, este foarte posibil ca pe un loc de parcare sa ajunga mai mult de o masina pe ora. Luind insa in calcul doar ca un loc de parcare este ocupat de o masina pe ora, rezulta, in cazul unui procent de ocupare de 100%, ca firma incaseaza 120 lei/ora. Cum serviciul este prestat 24 de ore din 24, se poate observa la un calcul simplu ca incasarile zilnice ar putea ajunge la 2.880 lei/zi, adica peste 86.000 lei pe luna. Din aceasta suma se scade chiria catre CFR de 9.000 lei si cheltuielile legate de cei care taie bilete, iar profitul poate depasi 70.000 lei/luna.
Cum contractul a fost incheiat pe doi ani, in aceleasi conditii de ocupare si la acelasi tarif, rezulta ca firma va incasa 2.073.000 lei. Pentru aceeasi perioada de timp, chiria platita catre CFR este de 216.000 lei, cu tot cu TVA. Chiar in cazul in care procentajul de ocupare al parcarii ar fi la jumatate, dupa doi ani de contract firma ar ramine in conturi cu sume importante.
"Din incasari probabil ca se mai impart comisioane"
Contactat telefonic, subsecretarul de stat in Ministerul Transporturilor, Constantin Axinia, sustine ca va verifica licitatia. "Nu stiu mai nimic despre acest lucru. Chiar miine-dimineata vor solicita clarificari. Eu nu m-am ocupat de chestia asta. Habar nu am ce s-a facut. Nu este un pret care sa reflecte realitatea. Voi verifica cum de s-a ajuns la acest pret", a precizat Axinia.
Reprezentantul PDL este aratat cu degetul insa de politicieni locali. In perioada in care a activat ca ales local, Axinia a sustinut un proiect al unei parcari subterane in zona Garii. Pentru doi ani insa, proiectul pare a fi blocat. "Au spus ca investesc si ca daca nu pot ei, o vor preda Primariei sa faca acolo o parcare subterana. Axinia asa spunea. Am discutat proiectul si la Primarie. Acum in loc sa o modernizeze o inchiriaza unui privat. Nu cred ca asta era solutia cea mai buna", a precizat Radu Botez, consilier local al PNL.
Omul de afaceri Sorin Ionescu este mult mai dur in declaratii. "S-a dat locul de parcare cu cel mai mare trafic din oras. In conditiile in care investitiile de acolo si echipamentele au fost facute de alta firma, societatea de acum nu este decit o fabrica de bani. Este clar ca a fost cu dedicatie. Oriunde in tara si in lume parcarile de la Gara si Aeroport sint cele mai cautate. Din incasarile firmei probabil ca se mai impart comisioane", a completat Ionescu.
Consilierul local al PDL Gabriel Surdu sustine ca parcarea ar fi trebuit extinsa, nicidecum inchiriata in forma actuala. "Este pacat. Terenul de acolo este utilizat la 30% din capacitate. Daca tot s-a scos la licitatie, ar fi trebuit sa fie pentru extindere si modernizare. Nu as fi fost de acord cu licitatia decit daca se modernizeaza", a afirmat omul de afaceri Surdu.
Cine este Asimionesei
Proprietarul actualului cotidian "Buna Ziua Iasi", Florin Ghiocel Asimionesei, a fost acuzat de santaj in 2005. Alaturi de patron, aceeasi acuzatie a fost adusa de procurori si redactorului sef al ziarului "Ziua de Iasi", devenit intre timp "Buna Ziua Iasi". Ambii au declarat ca sint nevinovati si ca ancheta este un atac politic. Dosarul se afla in curs de cercetare.
Procurorii fostului Parchet National Anticoruptie au prezentat dosare intregi cu acuzatii aduse lui Asimionesei de mai multi oameni de afaceri, politicieni. Ei au depus plingeri precum ca au fost supusi la presiuni din partea cotidianului "Ziua de Iasi" pentru incheierea unor contracte de publicitate. Printre cei care au depus astfel de sesizari se numara Constantin Comanescu, Constantin Soranescu, Relu Fenechiu si altii. Atacuri deosebit de murdare au fost gazduite de-a lungului timpului la adresa multor personalitati iesene.
Profesori universitari, rectori, medici, avocati, ofiteri, functionari, oameni de afaceri, ziaristi, scriitori, persoane fara functii publice etc. au fost etichetati drept betivi, curvari, escroci, obsedati sexual, nebuni, hoti, violatori, fara ca acuzatiile sa prezinte o minima relevanta jurnalistica si fara ca dovada celor afirmate sa fie facuta.
Cinci semne mari de intrebare
1. De ce a preferat CFR sa scoata la licitatie o "fabrica de bani", in loc sa se ingrijeasca de gestionarea ei, ceea ce i-ar fi adus venituri consistente fara mari cheltuieli?
2. In conditiile in care la orice licitatie din oras participa acum zeci de firme, de ce nu a fost mediatizata licitatia de la Gara in asa fel incit sa se inscrie mai multi concurenti?
3. De ce nu a fost majorat pretul de pornire al licitatiei?
4. Care este rolul secretarului de stat Constantin Axinia in aceasta afacere, in conditiile in care de la biroul sau din Bucuresti a fost trimisa o adresa spre organizatorii din Iasi in care firma Beta Invest era incercuita, cu indicatia verbala ca aceasta ar trebui sa fie cistigatoare?
5. Ce alte persoane de la virful organizatiei judetene a PD-L mai sint implicate?

http://www.ziaruldeiasi.ro/

Opriti Santajul!

Incep sa se miste lucrurile!

Avem nevoie de tine!
Ii putem opri.
Alaturi de noi vin oameni din ce in ce mai multi. S-au saturat iesenii de santajisti!
Arata-le si tu ca te-ai saturat!

Alaturi de noi este presa adevarata:
Ziarul de Iasi, Tele M, Ziua de Iasi!

Voteaza impotriva santajului.
Spune-le politicienilor si oamenilor de afaceri din Iasi sa nu cedeze!
Ne-am saturat! 

Santaj pe fata!

Aztazi BZI ataca institutiile de presa care au luat pozitie fata de actiunile lor. Le santajeaza pe fata. Ameninta ca "vor da publicitatii intregul adevar"!

Sa o faca!
Ne-am saturat! 

Smecheri pe banii nostri!

"Taxa de smecher" de la Gara ajunge in Parlament
Autor: Marius MARGINEANU
Potlogaria in vazul lumii de la Gara, unde parcarea a fost inchiriata unei firme paravan a lui Ghiocel Asimionesei cu un pret de 13 ori mai mic decit cel al pietei, s-ar putea lasa cu dosare penale.

In imagine, un grupaj contestat de liderul PDL Iasi, Dan Carlan, dar pe care il reluam pentru a sublinia, pe de o parte, ineficienta administrarii patrimoniului CFR, iar pe de alta parte, fuga de responsabilitate a liderilor politici care au numit administratorii
Deputatul liberal de Iasi Relu Fenechiu spune ca dosarul va ajunge inclusiv la Ministerul Transporturilor si la Presedintie. Ca responsabil de CFR, subsecretarul de stat Constantin Axinia spune ca "va fi o ancheta si se va rezilia contractul".
"Tunul" dat la Gara Iasi va ajunge la Parlament, pe masa presedintelui Traian Basescu, dar si la Parchet. Deputatul liberal Relu Fenechiu intentioneaza sa sesizeze atit Institutia Prezidentiala, cit si conducerea Ministerului Transporturilor. Primele reactii mai serioase au aparut ieri deja, de la subsecretarul de stat Constantin Axinia. El a solicitat controale la Regionala CFR si a anuntat ca va rezilia contractul cu firma paravan a patronului de la cotidianul "Buna Ziua Iasi". Societatea Grafic Beta Invest a inchiriat o parcare de 120 de locuri din fata Garii cu doar 3,5 lei metrul patrat pe luna.
"Discutam de coruptie. E o taxa de protectie"
Materialul publicat ieri de "Ziarul de Iasi" a provocat reactii virulente in lumea politica. Afacerea facuta de firma Grafic Beta Invest va fi luata la puricat de mai multe institutii ale statului. "Acum adun datele necesare. Joi sau cel tirziu luni voi depune o interpelare la ministrul Radu Berceanu. Am mai multe sesizari cu privire la o firma apropiata lui Ghiocel Asimionesei, un personaj acuzat de santaj care foloseste un ziar doar pentru a rezolva propriile afaceri. Sint convins ca este o plata pe care PDL o face pentru servicii din campania electorala. Ma gindesc sa sesizez si organele de cercetare penala, in functie de ce probe adun. Acum discutam de coruptie. E clar ca a fost o licitatie aranjata. Daca se dovedeste ca licitatia s-a facut cu incalcarea legii si in dezavantajul statului, va trebui mai mult decit o demisie. Este o taxa de protectie", a declarat deputatul liberal Relu Fenechiu.
"Dau parcarea la Primarie"
Unul dintre cei implicati in scandalul de la Gara a luat ieri primele masuri, deocamdata insa doar pe hirtie. Desi surse din cadrul Regionalei CFR sustin ca nimic nu se poate face aici fara stiinta lui Constantin Axinia, subsecretarul de stat sustine ca habar nu avea de licitatie. "Nu ma ocup eu de parcari. Am salarii de dat, trafic, investitii, habar nu aveam de licitatie", a declarat aseara Axinia. El a trimis si o adresa catre directorul general al CFR prin care solicita controale la Regionala Iasi. "In Ziarul de Iasi din data de miercuri 17.06.2009 a aparut un articol despre atribuirea de catre CNFC «CFR» SA Iasi, in urma unei licitatii ce ridica multe semne de intrebare, a parcarii din zona Garii. In articol se precizeaza ca pretul pentru care a fost inchiriata parcarea este de 13 ori mai mic decit pretul pietei. Va rog domnule director sa analizati cu mare atentie faptele ce fac obiectul articolului. In cazul in care faptele se confirma va rog sa luati toate masurile legale impotriva celor care au organizat licitatia in urma careia compania ar putea fi prejudiciata. Astept in cel mai scurt timp rezultatele anchetei dumneavoastra si propunerile privind masurile luate impotriva persoanelor din cadrul CNCF «CFR» SA implicate in acest caz", se arata in adresa. Mai mult, Axinia sustine acum ca va face tot posibilul pentru a rezilia contractul de inchiriere a parcarii din fata Garii. "Va fi o ancheta si se va rezilia contractul. Dau parcarea la Primarie. Facem parteneriat cu Primaria. Daca au bani, sa faca si o parcare subterana", a explicat Axinia.
"Patru sau cinci zile am fost atacat. Probabil ca vroiau parcarea"
"Ziarul de Iasi" a relatat pe larg ieri istoria unei licitatii anuntate pe un site si la afiser, o licitatie cu un singur ofertant, o licitatie adjudecata pe o suma simbolica in comparatie cu veniturile pe care le poate aduce. Astfel, pe data de 28 mai, firma Grafic Beta Invest a inchiriat parcarea din fata Garii cu suma de 3,5 lei/mp, fara TVA. In aceeasi zi, la aceeasi procedura, dar pentru o parcare de la Gara Nicolina, licitatia a pornit de la 7 lei/mp. Contractul a fost semnat a doua zi, pe 29 mai. Cu doar jumatate de an in urma, fostul director al Regionalei CFR Infrastrutura a incercat sa scoata la licitatie locuri din parcarea de la Gara cu preturi de patru ori mai mari. "De fiecare data cind am incercat sa scot la licitatie acea parcare am fost atacat fara nici un motiv de cei de la «Buna Ziua Iasi». Odata eram in concediu. Nici nu am stiut ca s-a anuntat licitatia. Patru sau cinci zile am fost atacat foarte tare. Erau minciuni. Nu aveau treaba cu realitatea. Probabil ca vroiau de atunci parcarea. Altfel nu imi explic", a povestit Cristian Ghibu, fostul director al Regionalei CFR Infrastructura. Firma Grafic Beta Invest are ca actionari la Registrul Comertului pe Ioan Besleaga si Georgeta Climescu. Ultima apare alaturi de Violeta Asimionesei in mai multe firme. Climescu a fost actionar inclusiv la firma care a editat fosta "Ziua de Iasi", in perioada in care patron era Asimionesei.

http://www.ziaruldeiasi.ro/

Şantaj mediatic la CFR

„Moartea vine pe şine”, „Un jaf şi mai mare”, „Haos la calea ferată”, „Continuă hoţia la CFR Infrastructură” sunt doar câteva dintre titlurile care vesteau apocalipsa la CFR, pe prima pagină a dubiosului ziar „Bună Ziua Iaşi”. Fiecare dintre titluri era însoţit de o fotografie a lui Cristian Ghibu, fostul director al CFR Infrastructură. Cu ce a greşit acesta de a atras critici atât de vehemente din partea ziarului condus de Ghiocel Asimionesei, singurul patron de presă din ţară cercetat pentru şantaj? A refuzat să ofere pe tavă parcarea din faţa Gării unei firme apropiate de fostul lăcătuş, ajuns după Revoluţie patron de ziar.
Nici actualul director CFR Infrastructură, Florin Flutur, nu a fost menajat la preluarea mandatului de atacuri murdare iniţiate de aceeaşi publicaţie dubioasă. Atacurile la adresa acestuia au încetat însă imediat ce a concesionat parcarea, pe o perioadă de doi ani, firmei SC Grafic Beta Invest SRL. Asociaţi la această firmă sunt Ioan Beşleagă şi Georgeta Climescu, o apropiată a familiei Asimionesei şi în acelaşi timp asociată la două dintre societăţile patronate de Ghiocel şi Violeta Asimionesei.
Supus la presiuni
Cristian Ghibu a explicat că miza cea mare era concesionarea parcării de 2.160 metri pătraţi, la un preţ care stârneşte râsul: 3,5 lei/mp/lună. „Prin interpuşi, cei de la BZI mi-au transmis că vor parcarea şi câteva spaţii comerciale ale CFR. Refuzând să truchez licitaţiile, cei de la BZI nu au obţinut ce doreau, iar eu m-am trezit bălăcărit de ziar în toate felurile”, spune Cristian Ghibu, fostul director CFR Infrastructură Iaşi. Nimic surprinzător, ţinând cont că miza este una serioasă: o parcare de 2.160 de metri pătraţi, cu peste 60 de locuri, pentru care Grafic Beta Invest va achita lunar CFR o chirie de 3,5 lei/mp, fără TVA. Practic, CFR abia dacă va scoate 90 milioane de lei pe lună, cu tot cu TVA, pentru o parcare în care firma controlată de Asimionesei n-a investit niciun leu. „În august anul trecut, după ce am modernizat parcarea, scoteam şi câte o sută de milioane de lei vechi pe lună. Taxatorii au început să fure şi aşa am decis că e mai bine să o dăm unui privat. Locatarii din zonă plăteau şi ei un abonament de trei milioane de lei pe lună, iar angajaţii CFR trebuiau să achite şi ei taxa de un leu pe oră”, declară Ghibu. Parcarea respectivă este plină zilnic, cu atât mai mult cu cât este şi singurul loc în care pot fi aşteptaţi călătorii care ajung în Gară şi, de altfel, şi singurul loc unde taximetriştii îşi pot aştepta clienţii.
Concurenţa s-a evaporat ca prin minune
Ceea ce este evident cu ochiul liber, pentru oricine, nu este evident şi pentru conducerea actuală a CFR Iaşi. Atât Sorin Flutur, directorul Regionalei, cât şi Sorin Trandafirescu, şeful diviziei patrimoniu, spun că gestionarea celor 2.160 de metri pătraţi nu era profitabilă şi nici nu văd cum ar putea fi, arătând că sunt mai mult decât mulţumiţi pentru că au găsit o firmă care să le achite constant o chirie. Nu contează, chiar dacă aceasta ar fi putut fi mult mai mare. Nici lipsa concurenţei nu le-a stârnit întrebări, deşi la licitaţia anterioară, organizată anul trecut, participaseră şi alte societăţi comerciale. După cum arată chiar reprezentanţii SNCFR, pentru parcarea mare s-au înscris societăţile comerciale Seven Serv SRL şi Oden Trade SRL. „Licitaţia în cauză a fost anulată, întrucât nu a fost respectat termenul de comunicare societăţilor respinse din cauza neîndeplinirii condiţiilor minime de participare la licitaţie”, se arată în răspunsul oficial transmis de departamentul de presă din cadrul SNCFR redacţiei noastre.
Contractul de închiriere a fost semnat la foc automat
Pe 28 mai 2009, doar Grafic Beta Invest, firmă care are ca obiect principal de activitate serviciile tipografice şi un capital social de 200 de lei s-a înscris la licitaţie. Iar contractul de închiriere a fost semnat la numai o zi după, deşi legea asigura un termen de maximum 15 zile de la data desemnării câştigătorului. Faptul că înţelegerea era deja parafată a fost omisă de către actualul director, Sorin Flutur, în momentul în care a discutat cu reporterii noştri. Acesta s-a mulţumit doar să precizeze care este termenul legal de atribuire a contractului, fără să spună că acesta fusese deja semnat. După cum se arată în răspunsul trimis de SNCFR, condiţiile impuse potenţialilor participanţi la licitaţia organizată pe 28 mai au fost mai mult decât lejere. Participanţii trebuiau să achite la casierie sau în contul CFR Iaşi taxa de participare în valoare de 120 lei, contravaloarea caietului de sarcini de 80 lei, garanţia de asigurare egală cu dublul chiriei lunare + TVA, calculată la tariful de pornire a licitaţiei şi contravaloarea chiriei, anticipat pe două luni, plus TVA, calculată la tariful de pornire al licitaţiei.
http://www.ziuadeiasi.com.ro/

Postul Tele M anunţă că cel mai corupt patron de presă din ţară este Ghiocel Asimionesei

Presa din Romania a intrat in topul celor mai corupte institutii
Mass-media romaneasca ocupa locul 5 in Barometrul Global al Coruptiei pentru 2009, dat publicitatii la inceputul acestei luni de Transparency International.
Specialistii considera ca nu se mai pune accent pe responsabilitatea sociala. Patronii de media se gandesc doar la profitul personal. Asa se face ca banul face legea in multe din materialele de presa care apar in ziare, sau la televizor. La Iasi, doua cotidiane s-au remarcat prin atacuri virulente, dar nejustificate, la adresa unor politicieni sau afaceristi locali. Este vorba de Buna Ziua Iasi, fosta Ziua de Iasi si Flacara Iasului, sub fostul patronat. Astazi va prezentam cum poate fi folosit santajul pentru a pune mana pe cea mai buna parcare din Iasi, cea de la Gara Mare.
Buna Ziua Iasi abunda de materiale denigratoare la adresa oamenilor politici si a afaceristilor din Iasi. Patronul si directorul acestui ziar, asa-zis de anchete, sunt judecati la Cluj pentru santaj prin presa. Dosarul penal s-a constituit in 2005 pe baza plangerilor depuse la DNA de 13 persoane extrem de cunoscute.
Procurorii anticoruptie au declansat atunci urmarirea penala impotriva lui Ghiocel Florin Asimionesei si a lui Alin Ioan Tocan, pe atunci redactor sef la Ziua de Iasi. 16 reporteri si redactori de la ziarul de santaj s-au
perindat prin fata anchetatorilor, in calitate de martori. Acuzatiile din dosar sunt ca Asimionesei isi punea oamenii sa loveasca in cei care refuzau sa "cotizeze."
Modul de actiune este de tip mafiot: daca omul de afaceri nu plateste taxa de protectie intra in colimatorul lui Asimionesei si a acolitilor sai. Si nu e vorba doar de afaceristi, ci si de directori de institutii publice si politicieni. In cazul acestora, tacerea ziarului se cumpara cu contracte de publicitate sau licitatii publice aranjate. Dupa 4 ani, Judecatoria Cluj a dat o sentinta stranie - trebuie reluata cercetarea penala intrucat nu li s-a respectat acuzatilor dreptul la aparare si la rechizitoriu. Insa este greu de crezut ca un procuror anticoruptie nu stia ca la prezentarea rechizitoriului trebuie sa fie prezenti si avocatii partilor.
Un santaj mediatic recent este la adresa sefilor Regionalei CFR Infrastructura Iasi. Obiectul presiunilor - parcarea de la Gara Mare. Cristian Ghibu, fostul director de la Regionala CFR Iasi Infrastructura a fost tinta unui lung sir de atacuri mediatice in cotidianul condus de Asimionesei. Loviturile au inceput in 2008, dupa ce Cristian Ghibu, care ocupa atunci fotoliul de director la CFR Iasi a sesizat Directia de Patrimoniu ca pretul luat pentru chiria clubului sportiv CFR este cu mult sub cel real.
Cristian Ghibu, fost director Regionala CFR Iasi Infrastructura: "N-am avut nicio explicatie in acel moment doar faptul ca am atras atentia colegilor mei de la Patrimoniu ca clubul sportiv numit CFR a inchiriat cu un milion de lei vechi pe luna toata baza sportiva si mi se parea pretul un pic cam derizoriu. O suprafata ca aceea trebuia sa ajunga in mod normal in jur de 300 milioane de acolo se pornea chiria in alte conditii"
Firma care platea 2 lei pe baza sportiva CFR apartinea unor prieteni de-ai lui Asimionesei - asa isi explica Cristian Ghibu atacurile initiale.Loviturile din ziar au urmat.Patronii BZI pusesera ochii pe parcarea de la Gara Mare.
Cristian Ghibu, fost director Regiolana CFR Iasi Infrastructura: "Am fost supus unei presiuni mediatice vazand ulterior ca rezultatul era practic incercarea lor de a intra in posesia unor spatii, terenuri, parcari din patrimoniul CFR. Alta logica a acestor atacuri nu o vad"
Suspiciunile lui Cristian Ghibu s-au adeverit, dupa ce a fost indepartat de la sefia CFR Infrastructura Iasi. In locul sau a fost numit Sorin Flutur. Chiar din prima zi, noul director a avut parte de un atac chiar in deschiderea cotidianului Buna Ziua Iasi.
La scurt timp, a fost organizata licitatia pentru concesionarea parcarii dorite de sotii Asimionesei. Au cumparat caiete de sarcini SC Grafic Beta Invest SRL si Barton SRL, dar aceasta din urma a fost fortata sa nu se prezinte la licitatie, spun surse din cadrul CFR. Firma este condusa de Ioan Besleaga si Georgeta Climescu. Aceasta este, insa, partenera de afaceri si ruda prin alianta cu Violeta Asimionesei.
SC Grafic Beta Invest a pus mana pe o parcare de 2160 mp la un pret de nimic - 3,5 lei/mp/luna plus TVA. Dovada favorizarii - la Gara Nicolina parcarea a fost scoasa la licitatie la un pret dublu, de 7 lei pe metrul patrat. Zonele nici nu se compara ca trafic de masini.
Cristian Ghibu, fost director Regiolana CFR Iasi Infrastructura: "Rezultatul este ca au parcarea la un pret de nimic. Pretul este mult sub ceea ce stabilisem eu ca director, iar licitatia s-a tinut cu o singura firma participanta. Stiu ca se incerca pe total parcare incepeam de la 100 miliaone lei vechi, trebuia sa coste chiria minima, plus alte conditii"
Pretul care sa-i convina lui Asimionesei a fost propus pe plan local. Noul director Sorin Flutur a refuzat sa comenteze de ce metrul patrat de la Gara Mare este la jumatatea celui de la Nicolina.
Sorin Flutur, director CFR Infrastructura Iasi: "Preturile sunt aprobate la AGA de la Bucuresti, nu le stabilim noi. Noi facem niste propuneri care se analizeaza si se aproba la Bucuresti in Consiliul de Administratie si-n AGA. Caietele de sarcini sunt caiete tip, nu le facem noi si-atunci"
Subsecretarul de stat in Ministerul Transporturilor, Constantin Axinia, fost director la Regionala CFR Calatori Iasi, s-a aratat surprins de pretul mic cerut pentru parcarea de la Gara Mare.
Constantin Axinia, subsecretar de stat Min: "Eu am dat dispozitii sa se faca o cercetare, dupa cercetare cei vinovati vor fi sanctioanti pana la destituire, mergem pana sus si anulam licitatia si contractul"
Constantin Axinia crede ca ar fi mai bun un parteneriat intre CFR si Primaria Municipiului Iasi.Este greu de crezut ca primarul Gheorghe Nichita, sustinut de Buna Ziua Iasi, ii va strica jocurile lui Ghiocel Asimionesei.
De fapt, acesta incearca sa puna mana pe toate parcarile bune din Iasi, prin intermediul firmei paravan Grafic Beta Invest. Societatea, in colaborare cu o firma din Piatra Neamt a licitat, la jumatatea lunii mai, pentru parcarea de la cinema Victoria. Desi suprafata este de 1.270 de metri patrati, aproape la jumatate fata de cea de la Gara, pretul oferit de consortiul de firme este de 3 ori mai mare decat cel acceptat de CFR.
Tele M http://www.google.ro/search?q=Ghiocel+Asimionesei