Cel mai vândut cotidian regional din România, GAZETA de SUD, a publicat recent un articol conform căruia Ghiocel Asimionesei şi un asociat de-al său au falimentat un producător de armament şi muniţie tip NATO. Ziarul care a lansat această acuzaţie are peste 159.000 de cititori si un tiraj mediu de 28.671 de exemplare pe ediţiei. Gazeta de SUD s-a asociat anul trecut cu EMI, grup editorial ce patronează Ziarul de Iaşi.
Reproducem mai jos articolul în cauză.
Reproducem mai jos articolul în cauză.
"Cine câştigă din falimentul UM Filiaşi?
Uzina Mecanică Filiaşi poate produce armament şi muniţie tip NATO. Privatizată „cu succes“ în 2006, societatea se află în pragul insolvenţei, având datorii de 840.000 de euro către stat şi alte restanţe către creditori privaţi.
Prima încercare a statului de a privatiza societatea datează din 2003. La vremea respectivă, două firme s-au arătat interesate: Remat Bucureşti SUD SA şi Promat SRL Craiova. Prima a fost eliminată de la negocieri pentru că nu îndeplinea condiţiile legale, iar cea de-a doua s-a retras înainte de finalizarea procedurilor.
La o nouă tentativă de privatizare a societăţii, în martie 2006, au venit alţi peţitori: Aerofina Bucureşti şi Retrom SA Paşcani - producător de echipamente de măsură, reglare şi control pentru procesele industriale. Preţul unitar plătit a fost de 0,25 lei/acţiune, adică de zece ori mai puţin faţă de cât ceruse statul iniţial. Preţul final al privatizării cu Retrom Paşcani s-a ridicat la cinci milioane de lei, şi, conform înţelegerii, investitorul trebuia să achite datoriile către bugetul de stat - în valoare de trei milioane de lei, să investească în dezvoltarea societăţii 170.000 de euro pe o perioadă de trei-cinci ani şi să realizeze programe de mediu de cel puţin 155.000 de euro. Preţul achitat pe acţiuni ar fi fost de doar 80.000 de euro, susţin unele surse.
Uzina Mecanică Filiaşi poate produce armament şi muniţie tip NATO. Privatizată „cu succes“ în 2006, societatea se află în pragul insolvenţei, având datorii de 840.000 de euro către stat şi alte restanţe către creditori privaţi.
Prima încercare a statului de a privatiza societatea datează din 2003. La vremea respectivă, două firme s-au arătat interesate: Remat Bucureşti SUD SA şi Promat SRL Craiova. Prima a fost eliminată de la negocieri pentru că nu îndeplinea condiţiile legale, iar cea de-a doua s-a retras înainte de finalizarea procedurilor.
La o nouă tentativă de privatizare a societăţii, în martie 2006, au venit alţi peţitori: Aerofina Bucureşti şi Retrom SA Paşcani - producător de echipamente de măsură, reglare şi control pentru procesele industriale. Preţul unitar plătit a fost de 0,25 lei/acţiune, adică de zece ori mai puţin faţă de cât ceruse statul iniţial. Preţul final al privatizării cu Retrom Paşcani s-a ridicat la cinci milioane de lei, şi, conform înţelegerii, investitorul trebuia să achite datoriile către bugetul de stat - în valoare de trei milioane de lei, să investească în dezvoltarea societăţii 170.000 de euro pe o perioadă de trei-cinci ani şi să realizeze programe de mediu de cel puţin 155.000 de euro. Preţul achitat pe acţiuni ar fi fost de doar 80.000 de euro, susţin unele surse.
Au trecut trei ani de la privatizare, iar datoriile societăţii se ridică la 3,5 milioane de lei către bugetul de stat. În plus, s-au adunat şi o serie de creditori privaţi. Unul dintre ei este firma de pază PSG Force SRL, care a cerut recent insolvenţa UM Filiaşi, pentru o datorie de 50.000 de lei. „Nu au plătit nimic până acum. Ultimul termen de judecată îl avem pe 30 iunie, după care fabrica intră în faliment dacă nu plătesc. Pentru mine, aceşti oameni sunt o enigmă. Nu ştiu de ce au luat societatea dacă nu au bani nici să plătească firma de pază“, a spus Sabin Popescu, patronul firmei PSG.
Cine are de câştigat dacă UM Filiaşi intră în faliment? Statul are de încasat 840.000 de euro. Dacă preţul de valorificare a uzinei depăşeşte această sumă, diferenţa va intra în buzunarele patronatului. Interesant este că până acum nu am văzut ca autoritatea de monitorizare postprivatizare să fi anunţat dacă Retrom SA şi-a îndeplinit obligaţiile asumate la privatizare. Pentru că, dacă nu s-au îndeplinit, contractul ar trebui reziliat. Nu în ultimul rând, se pune problema utilajelor societăţii, care pot produce armament şi muniţie tip NATO. Nu poţi vinde asemenea active prin anunţ la mica publicitate. Pentru că sunt multe chestiuni de lămurit, am solicitat şi unele explicaţii conducerii societăţii. Foarte circumspect, directorul Gheorghe Dragoş a refuzat să stea de vorbă cu noi, spunând că are nevoie de acceptul patronatului. După două săptămâni de aşteptare, directorul susţine că nu a primit mandat să discute cu presa: „Am trimis solicitarea domnului Gherasim (Gherasim Cristian Daniel, acţionar cu 42,2% la Retrom SA, alături de Florin Ghiocel Asimionesei - 42,22% şi alte persoane fizice) pe fax, dar nu am primit nimic până acum“.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu